DEFICIT BUGETAR DE TREI ORI MAI MARE Isar: "BNR este forţată să acţioneze pe placul PSD"

Actualizare 13:28 Dan Suciu: "Liviu Voinea era plecat din ţară, inclusiv pe 25 iunie"

Purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale, Dan Suciu, ne-a transmis că Liviu Voinea era plecat din ţară, inclusiv pe 25 iunie, când surse politice au susţinut că ar fi participat la reuniunea de la Camera Deputaţilor.

Dan Suciu ne-a trimis inclusiv programul domnului Voinea: Frankfurt -Consiliul General BCE 21 şi 22 iunie, Lucerna - 23 iunie, Conferinţa Anuala BIS, Basel 24 şi 25 iunie - Adunarea Generala a Acţionarilor şi Reuniunea Anuală BIS, Sintra - 26-28 iunie Conferinţa Anuală BCE.

------------

Execuţia bugetului general consolidat, pe primele cinci luni ale anului 2017, s-a încheiat cu un deficit de 2,2 miliarde lei, respectiv 0,27% din PIB, potrivit datelor transmise de Ministerul Finanţelor, un deficit de trei ori mai mare decât cel înregistrat anul trecut în perioada similară, datele confirmând, astfel, previziunile sumbre ale unor analişti economici, care estimau creşterea deficitului în urma majorărilor salariale.

Analistul Florin Cîţu, actualmente senator PNL şi vicepreşedinte al Comisiei de Buget Finanţe, a precizat: "Mugur Isărescu trebuie să dea un răspuns...Tot spun de câteva luni că execuţia bugetară este un dezastru. Uitându-mă astăzi (n.r. ieri) pe execuţia bugetară publicată de Ministerul Finanţelor Publice, constat cu tristeţe că am avut dreptate. În luna mai execuţia bugetară arată deficit. Un deficit de trei ori mai mare decât cel înregistrat anul trecut în perioada similară. Asta înainte să aplicăm legea salarizării unitare.

În ritmul acesta ajungem la ce am spus eu, deficit bugetar de 3,5%-4%".

Florin Cîţu a mai susţinut ieri, într-o postare pe Facebook, că, duminică, Liviu Dragnea, împreună cu Darius Vâlcov, au convocat în biroul său de la Camera Deputaţilor "o mega reuniune cu invitaţi verificaţi", printre care membrii Consiliului de Administraţie al BNR, pentru a discuta despre execuţia bugetară: "Îngrijorarea şi revolta mea vin însă de la altceva. Să vă dau nucleara. Un povestitor spune că, îngrijoraţi de raportul publicat de mine, mai ales de prognoze, Dragnea şi cu Vâlcov au hotărât duminică să ia măsuri extreme. Au convocat în biroul lui Dragnea de la Camera Deputaţilor o mega reuniune cu invitaţi verificaţi. Scopul acestei întâlniri - măsuri urgente pentru a corecta derapajul economic al României în care tot ei ne-au băgat. Şi încă nu v-am zis-o pe aia grea. Liviu Dragnea (oare cu ce putere?) a convocat la această întâlnire şi Consiliul de Administraţie al BNR. Hai că asta e cea mai tare! Şi uite aşa au apărut la Camera Deputaţilor, printre alte limuzine, şi limuzinele membrilor CA al BNR. Închideţi ochii şi imaginaţi-vă cum Darius Vâlcov a început să le dea ordine lui Georgescu, Gherghina etc... Mai adăugaţi aici şeful de la CNP şi pe cel de la ANAF. Iar lista nu se opreşte aici! Câteva întrebări de bun simţ, unele chiar pentru guvernatorul BNR, Mugur Isărescu:

- BNR şi cei care o conduc sunt implicaţi direct în programul de guvernare al PSD? Dacă da, atunci e foarte grav.

- Ştie guvernatorul BNR de această participare? Dacă da, care este baza legală în care s-a aprobat această întâlnire? Nu uitaţi că întâlnirea a fost duminică.

- La această întâlnire a fost propus Liviu Voinea Prim Ministru?

- Consideră guvernatorul BNR că o astfel de participare este în concordanţă cu principiile şi normele de conduită ale membrilor CA al BNR?

- Ce măsuri intenţionează să ia guvernatorul BNR pentru a ne asigura că BNR rămâne independentă politic?

Concluzia mea este că intrăm pe o pantă periculoasă pentru ţară şi ar trebui să ne oprim până nu este prea târziu".

Potrivit unor surse citate de mass-media, discuţia de duminică s-a axat pe echilibrul bugetar şi măsurile din noul program de guvernare, s-a făcut o evaluare privind impactul tuturor măsurilor bugetare şi s-a discutat despre creşterea colectării din TVA şi accize. Surse politice spun că din partea BNR au participat Gheorghe Gherghina, Liviu Voinea şi Florin Georgescu.

Purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale, Dan Suciu, a negat că membri ai Consiliului de Administraţie al BNR au participat, în calitate oficială, la şedinţa la care a făcut referire Florin Cîţu.

• Isar: "Maşina de propagandă a PSD a folosit o sumedenie de tertipuri ca să ascundă incompetenţa guvernamentală"

Derapajul bugetar legat de programul de guvernare al PSD era evident de la începutul anului, ne-a spus analistul economic Lucian Isar, adăugând: "Pariurile între analiştii economici erau legate doar de luna în care nu va mai putea fi ţinută realitatea sub preş: mai sau iunie. Maşina de propagandă a PSD a folosit o sumedenie de tertipuri ca să ascundă incompetenţa guvernamentală ce a variat de la amânarea investiţiilor şi a rambursărilor de TVA până lă raportări de creştere economică statistică. Guvernul «pe ducă» a crezut că poţi conduce cu specializare la locul de muncă şi că poţi să dai repede drumul la sifonare pentru sponsorii electorali pe seama unei clamate creşteri economice ancorate în consum. Promisiunea legată de cei 2% din PIB pentru apărare este sub mare presiune.

BNR, o instituţie «independentă» sub conducerea celui ce semna cu Manole potrivit unei publicaţii centrale, este forţată să acţioneze pe placul PSD. Altfel, conducătorul va termina mandatul exact ca Negriţoiu la ASF. BNR are o sumedenie de pârghii la dispoziţie, dar aşteptăm să vedem creativitatea corifeilor înainte de a oferi sugestii.

Este un lucru bun că o parte din conducerea BNR este supusă unui test de abilităţi practice. Din poziţia de critic permanent al diferitelor guvernări, conducerea BNR a putut să îşi ascundă prea uşor adevărata competenţă. Conducerea BNR a deformat propagandistic realitatea, disimulând faptul că membri CA nu sunt aleşi pe competenţă, ci pe obedienţă politică".

• Gelu Diaconu: "Supraestimarea inconştientă a veniturilor în proiectul de buget îşi va arăta mult mai repede efectele dramatice asupra deficitului"

Fostul şef al ANAF Gelu Diaconu, care a avertizat în nenumărate rânduri cu privire la încasările slabe bugetare, consideră că execuţia pe primele cinci luni ale acestui an ne arată în ce grav derapaj va intra bugetul de stat în acest an. Domnia sa ne-a explicat: "Supraestimarea inconştientă a veniturilor în proiectul de buget pentru a acoperi nevoile măreţului program de guvernare PSD îşi va arăta mult mai repede efectele dramatice asupra deficitului. De observat este scăderea majoră a veniturilor din TVA şi accize, adică evaziune în creştere, scăderea galopantă a cheltuielilor statului cu investiţiile (44% din ce au realizat tehnocraţii în 2016), zero fonduri comunitare atrase în afara subvenţiilor agricole, deficit bugetar de trei ori mai mare etc, toate acestea pentru a hrăni cu creşteri de pensii şi salarii nesustenabile propaganda de partid. Când am avertizat din luna ianuarie că bugetul este o iluzie propagandistică, puţini au fost cei care m-au crezut. Astăzi, există părerea aproape unanimă că ne vom prăbuşi dacă politica bugetară şi colectarea veniturilor statului sunt lăsate pe mâna unor iresponsabili pe care îi vedem zilnic la televizor debitând inepţii".

• CNIPMMR: Cheltuielile pentru investiţii în scădere

Cheltuielile bugetului general consolidat au crescut în zone nesustenabile precum cheltuielile cu personal, potrivit Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR), sporind cu 19,1%, iar cheltuielile cu asistenţa socială s-au majorat cu 10,1%.

De asemenea, conform datelor Ministerului Finanţelor, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au scăzut cu 23%, în primele cinci luni, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

CNIPMMR susţine: "Astfel, dacă în primele patru luni ale anului, execuţia bugetară avea un excedent de 1,4 miliarde lei, la sfârşitul lunii mai, înregistra un deficit de 2,2 miliarde lei, în contextul creşterii cheltuielilor de personal şi al scăderii cheltuielilor pentru investiţii".

În acest context, CNIPMMR solicită: stabilirea ca prioritate absolută a domeniului fondurilor europene, acreditarea autorităţilor de management şi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene; adoptarea de măsuri pentru creşterea investiţiilor publice pentru susţinerea relansării economice; aplicarea Codului Fiscal şi nemodificarea acestuia pentru 4 ani, asigurându-se stabilitatea şi predictibilitatea legislaţiei fiscale; creşterea capacităţii tehnice de implementare a programelor pentru IMM-uri; dezvoltarea parteneriatelor public-private cu organizaţiile întreprinzătorilor în derularea activităţii agenţiilor de atragere de investiţii".

• Viorel Ştefan: "Înregistrarea în execuţie a unui deficit bugetar înseamnă că s-au alocat fonduri pentru programele şi măsurile din programul de guvernare"

Viorel Ştefan, ministrul finanţelor publice, a declarat că înregistrarea în execuţie a unui deficit bugetar înseamnă că s-au alocat fonduri pentru programele şi măsurile din programul de guvernare: "Astfel, asigurarea de finanţare pentru asistenţă socială, salarii sau subvenţii pentru agricultori reprezintă onorarea unora dintre angajamentele de guvernare pentru creşterea nivelului de trai al românilor".

Potrivit Ministerului Finanţelor, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 98,4 miliarde de lei, adică 12,1% din PIB, au fost cu 7,9% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. S-au înregistrat creşteri faţă de anul trecut la colectarea contribuţiilor sociale (+15,9%), a impozitului pe salarii şi pe venit (+12,9%), a impozitului pe comerţ exterior şi pe tranzacţii internaţionale (+10,1%), a veniturilor din capital (+13,2%), precum şi la colectarea impozitelor şi taxelor pe proprietate (+20,6%) .

MFP mai precizează: "Colectarea altor impozite şi taxe pe bunuri şi servicii a crescut cu 64,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creşterea fiind determinată, în principal, de evoluţia încasărilor aferente contribuţiei datorate pentru medicamente, precum şi pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

În ceea ce priveşte colectarea TVA, s-a înregistrat o scădere cu 5% faţă de primele cinci luni ale anului 2016, pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2016, a cotei standard de TVA de la 24% la 20%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2016. Totodată, începând cu luna februarie 2017 se reflectă în încasări şi efectele reducerii cotei standard de TVA de la 20% la 19%.

Colectarea accizelor a fost cu 9,4% mai mică, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, fiind influenţate de reducerea nivelului acestora pentru unele produse energetice, la 1 ianuarie 2017.

Au fost alocaţi 4,6 miliarde lei, din care 4,2 miliarde lei reprezintă sume aferente proiectelor din domeniul agriculturii, care vor fi decontaţi din sumele primite de la Uniunea Europeană.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 100,6 miliarde lei, au crescut cu 9,4% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, iar cheltuielile de personal au avut o creştere de 19,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ca urmare a majorărilor salariale acordate angajaţilor din sănătate şi din educaţie, din administraţia locală şi din instituţiile publice de spectacole sau concerte.

Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 10,1%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie, care a ajuns la 917,5 lei, de creşterea indemnizaţiei acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii, de majorarea indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi a stimulentului de inserţie ş.a.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au redus cu 0,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Subvenţiile sunt în creştere cu 36,7% faţă de perioada similară a anului trecut, cea mai mare creştere înregistrându-se la subvenţiile pentru sprijinirea producătorilor agricoli".

Pentru investiţii s-au cheltuit 4,1 miliarde lei, respectiv 0,5% din PIB, sumă care include cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe.