Dependenţi de fondurile europene

• Ţintele macroeconomice nu pot fi atinse fără ajutor extern, susţine ministrul economiei Varujan Vosganian

• Un grad bun de absorbţie a fondurilor ajută autorităţile şi în atingerea unui nivel de 3,55 lei pentru un euro

Miza absorbţiei fondurilor europene nu este, din punctul de vedere al Ministerului Economiei şi Finanţelor, legată numai de cele patru componente al programului de creştere a competitivităţii economice. De buna absorbţie a fondurilor europene depinde atingerea ţintelor propuse pentru dezvoltarea macroeconomică, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, Varujan Vosganian, ministrul Eco­nomiei şi Finanţelor.

Domnia sa a explicat faptul că absorbţia fondurilor comunitare este indispensabilă pentru atingerea parametrilor de dezvoltare macroeconomică, pentru creşterea veniturilor bugetare la nivelul de 40% din PIB şi pentru reducerea deficitului bugetar. De altfel, fondurile europene pot contribui şi la reducerea deficitului de cont curent.

Ministrul Economiei a subliniat: "Absorbţia fondurilor presupune creşterea competitivităţii întreprinderilor, care este direct legată de stoparea creşterii deficitului comercial şi a deficitului de cont curent. Guvernul şi-a propus să reducă deficitul de cont curent la mai puţin de 10% din PIB începând din 2011. De exemplu, un grad ridicat de absorbţie a fondurilor europene degrevează şi bugetul de stat în domeniul finanţării marilor proiectelor de infrastructură".

De asemenea, un grad bun de absorbţie a fondurilor ajută autorităţile şi în atingerea unui nivel de 3,55 lei pentru un euro. Varujan Vosganian a menţionat că acest obiectiv este condiţionat şi de reducerea cheltuielilor publice, controlul deficitului bugetar, precum şi de preţul produselor agricole şi creşterea eficienţei energetice. Controlul deficitului bugetar mai depinde şi de modul în care vor evolua preţurile produselor agricole în vara şi toamna acestui an. Un alt factor care va contribui la aprecierea leului este echilibrarea importurilor şi exporturilor, lucru care este posibil prin creşterea competitivităţii a produselor româneşti, dar şi prin creşterea eficienţei energetice.