DEPUTATUL VIRGIL POPESCU, VICEPREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU INDUSTRII ŞI SERVICII: "În 10-15 ani vom asista la revoluţia automobilelor electrice"

În 10-15 ani vom asista la revoluţia automobilelor electrice sau/şi cu combustibil alternativ hidrogen, este de părere deputatul PNL Virgil Popescu, vicepreşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor. Domnia sa consideră că, aşa cum se întâmplă în Norvegia, unde sunt foarte multe maşini electrice şi foarte multe staţii de încărcare, şi în România şi în Europa de Est această tehnologie va intra şi va evolua foarte mult.

Virgil Popescu ne-a declarat: "Avem o lege aprobată în Parlament cu privire la instalarea de staţii de alimentare pentru automobilele cu combustibil alternativ, dar din păcate nu este pusă în practică. Nu avem o strategie clară şi coerentă, aprobată de Guvern, care să permită dezvoltarea circulaţiei cu automobile cu combustibil alternativ.

Noi ne propunem ca, în momentul în care vom ajunge la guvernare, să facem acest lucru, pentru că eu consider că aceşti combustibili alternativi reprezintă viitorul".

Dezvoltarea tehnologiei va aduce automobilelor mai multă autonomie, o distanţă mai mare de circulaţie după o încărcare şi va reduce foarte mult timpii de alimentare, mai opinează deputatul.

Expertul în energie Ovidiu Deme­trescu ne-a spus, recent, că o strategie naţională în care să punem accentul pe electromobilitate nu avem, la acest moment. Domnia sa este de părere că, înainte de realizarea unui program naţional pentru automobilul electric, trebuie să ne focusăm pe mobilitatea urbană. Ovidiu Demetrescu ne-a explicat, într-un interviu: "În acest moment avem nişte frânturi de programe. Sunt unele companii care se uită punctual la acest aspect. Vorbim de eforturi punctuale ale companiilor din diverse domenii de activitate - retaileri, companii energetice, furnizori de carburanţi, furnizori de soluţii, distribuitorii de energie electrică.

Sunt companii precum ENEL, Mol sau Siemens care au programe şi soluţii de electromobilitate. Prima întrebare care se pune aici este unde alimentăm dacă dorim să călătorim cu automobilul electric prin ţară. Jucătorii din piaţă trebuie să pregătească infrastructura de alimentare a vehiculelor cu motoare electrice.

Trebuie menţionat că bateriile sunt fixe, pe maşini, în acest moment, dar erau, la un moment dat, discuţii să fie create anumite standarde pentru aces­tea, astfel încât să putem scoate bateria descărcată şi să o înlocuim cu una încărcată".

Referitor la autonomia maşinilor, este clar că tehnologia va face progrese în următorii ani, ne-a mai spus domnul Demetrescu. Acesta subliniază că automobilele electrice au autonomie mică deocamdată, cea mai mare distanţă pe care se pot deplasa cu o singură încărcare fiind de circa 400 de km, dar într-un regim de mers plan, constant, fără utilizarea altor elemente care să necesite multă energie (aer condiţionat, de exemplu).

Ovidiu Demetrescu ne-a explicat: "Cele mai multe maşini, acum, la noi, sunt cele hibrid, care merg şi pe combustie şi au şi motor electric, acestea reprezentând un compromis bun între autonomia de deplasare, timpul scurt de încărcare al tancului de carburant şi eficienţa energetică crescută şi emisiile de noxe scăzute.

Şi aici avem două variaţiuni - hibridele şi hibridele plug-in. Acestea din urmă au priză unde se încarcă bateria, cele simple nu au, bateria încărcându-se doar de la motorul cu combustie".

În opinia domniei sale, ideal ar fi să reuşim să facem tranziţia către tracţiune electrică şi la transportul public, prin modernizarea flotei de transport: "De exemplu, în Bucureşti am putea reînnoi şi suplimenta flota de tramvaie şi troleibuze astfel încât ele să circule la intervale mult mai scurte şi să reducă aglomeraţia şi congestionarea traficului. O flotă de tramvaie moderne care să circule la 2-3 minute ar putea, de exemplu, să deservească şi să suplinească liniile de metrou mai ales în zona Barbu Văcărescu - Pipera, unde s-au construit multe clădiri de birouri de unde vin şi pleacă zilnic 40.000-50.000 de oameni. De asemenea, reţelele de metrou şi troleibuze trebuie întărite. În condiţiile unui transport public eficient şi decent se pot lua şi măsuri de reducere a tranzitului cu automobilele personale în oraş. Astfel, am putea schimba puţin aerul în oraş şi, de fapt, acesta este şi dezideratul - ca locuitorii să trăiască într-un loc mai curat. Pentru acest lucru nici nu trebuie să exis­te un plan la nivel de Parlament. Fiecare primărie îşi poate aproba la nivelul ei un plan de curăţire a aerului din oraş. Trebuie să începem cu monitorizartea calităţii aerului oraşului şi ar trebui să facem transparente datele referitoare la calitatea aerului".

Şi Eugen Sheuşan, directorul general al companiei Electromagnetica, este de părere că ţara noastră nu are ceea ce se numeşte un program naţional de electromobilitate. În opinia domniei sale, este neapărată nevoie de crearea unui cadru pentru dezvoltarea fenomenului de electromobilitate: "Ar fi bine ca noi, în 5-6 ani, să avem această reţea, însă nu va fi posibil pentru că este nevoie de sume mari de bani şi de un plan pe zece ani. Un astfel de plan nu poate fi schimbat când se schimbă politicienii. Va apărea o dezvoltare haotică, ce va trebui reglementată la un moment dat, iar reglementatorul va trebui să reglementeze pentru unii împotriva celorlalţi".

Conform domnului Scheuşan, aceas­tă problemă "cam are dimensiunea electrificării pe calea ferată", care a ţinut circa 20 de ani.

O reţea de staţii de încărcare se poate susţine cu o condiţie - să existe un program care să lege între ele necesităţile de încărcat automobile cu cererea de automobile, cu necesităţile de staţii de încărcare şi cu cele de electricitate, ne-a spus, recent, Eugen Scheuşan. Conform domniei sale, Electromagnetica are capacitatea să asigure întregul necesar naţional de staţii de încărcare pentru vehiculele electrice, însă dezvoltarea infrastructurii naţionale şi a companiei este împiedicată de faptul că ţara noastră nu are nicio filosofie privind electromobilitatea.