Uniunea Europeană (UE) a fost una dintre "ţintele" agenţiei americane de supraveghere electronică NSA, acuzată de spionarea comunicaţiilor electronice la nivel mondial în cadrul programului PRISM, scrie săptămânalul german Der Spiegel în ediţia de duminică, citat de Mediafax.
Der Spiegel îşi întemeiază acuzaţiile pe documente confidenţiale, despre care a aflat în parte cu ajutorul fostului consultant american NSA Edward Snowden, aflat la originea dezvăluirilor despre PRISM.
Într-unul dintre aceste documente, datat în septembrie 2010 şi clasat "strict confidenţial", NSA descrie modul în care spionează Ambasada UE la Washington.
Este vorba nu doar despre microfoane instalate în clădire, ci şi despre o infiltrare în reţeaua informatică, permiţându-i să citească e-mailuri şi documente interne.
Reprezentanţa UE la ONU era supravegheată în acelaşi fel, tot potrivit acestor documente, în care europenii sunt desemnaţi în mod explicit ca "ţinte de atacat".
NSA şi-a extins operaţiunile până la Bruxelles. În urmă cu "peste cinci ani", scrie Der Spiegel, experţi în securitate din cadrul UE au descoperit un sistem de ascultare a reţelei telefonice şi de Internet a clădirii Justus-Lipsius, principalul sediu al Consiliului UE, care ajungea până la cartierul general al NATO, la periferia Bruxelles-ului.
În 2003, UE a confirmat descoperirea unui sistem de ascultare telefonică a birourilor mai multor ţări, între care Franţa şi Germania.
Însă este dificil să se afle dacă este vorba despre acest caz despre care scrie Der Spiegel.
Publicaţia germană a postat pe site şi reacţii din partea unor personalităţi europene, ca preşedintele Parlamentului European (PE), germanul Martin Schulz, care apreciază că "dacă acest lucru se confirmă, este vorba despre un scandal imens".
"Acest lucru va dăuna în mod considerabil relaţiilor dintre UE şi Statele Unite", a adăugat el.
În opinia ministrului luxemburghez de Externe Jean Asselbron,"Statele Unite ar face mai bine să îşi supravegheze serviciile lor de informaţii decât pe aliaţii lor".
Spionajul american este "scăpat de sub orice control", apreciază el, subliniind că activităţile în domeniul informaţiilor "sunt justificate de lupta împotriva terorismului (...). UE şi diplomaţii săi nu sunt terorişti".
Tot pentru site-ul Der Spiegel, eurodeputatul ecologist Daniel Cohn-Bendit îndeamnă la o întrerupere imediată a negocierilor supra tratatului de liber-schimb transatlantic, atât timp cât nu s-a semnat cu Statele Unite un acord asupra protecţiei datelor. Negocieri în acest sens, lansate în 2011, nu s-au finalizat încă.
Uniunea Europeană a cerut miercuri Statelor Unite să îi furnizeze "cât mai rapid posibil" răspunsuri la întrebări despre programul american de supraveghere PRISM.
• Preşedintele ecuadorian: "Soluţia transferării lui Snowden se află în mâna Rusiei"
Autorul unor dezvăluiri considerate "explozive" despre programe americane de supraveghere a comunicaţiilor, Edward Snowden este blocat de o săptămână în zona de tranzit pe un aeroport din Moscova, după ce a venit de la Hong Kong şi după ce paşaportul i-a fost anulat de către Statele Unite, care cer extrădarea sa pentru spionaj.
Fostul colaborator al Agenţiei Naţionale americane pentru Securitate (NSA) a solicitat, din capitala rusă, azil politic în Ecuador, o ţară care i-a acordat azil, în urmă cu un an, în ambasada din Londra, fondatorului site-ului WikiLeaks Julian Assange, considerat o altă "oaie neagră" de către Washington, după ce acesta a divulgat sute de mii de telegrame americane confidenţiale.
Preşedintele Ecuadorului Rafael Correa a declarat sâmbătă că "soluţia" transferării fugarului american Edward Snowden, blocat la Moscova după ce a cerut azil politic autorităţilor de la Quito, se află "în mâna autorităţilor ruse".
"În vederea examinării acestei cereri de azil, el trebuie să se afle pe teritoriul ecuadorian. Pentru moment, soluţia, destinaţia lui Snowden, se află în mâna autorităţilor ruse", a declarat Correa într-un interviu pentru postul ecuadorian de televiziune Oromar.
Correa a dezvăluit sâmbătă că vicepreşedintele american Joe Biden l-a contactat telefonic, cu o zi înainte, cu scopul de a pleda în favoarea extrădării în Statele Unite a tânărului informatician american, în vârstă de 30 de ani.