• Florin Georgescu: "Emisiunea de euro-obligaţiuni s-a încheiat cu succes"
Emisiunea lansată pe pieţele internaţionale s-a încheiat cu succes, iar cele 750 milioane de euro vor intra în rezerva valutară, a declarat, ieri, Florin Georgescu, ministrul Finanţelor Publice.
Domnia sa a precizat: "Astăzi (n.r. ieri) s-a încheiat cu succes o emisiune de euro-obligaţiuni, în sumă de 750 de milioane de euro, care intră în rezerva valutară a ţării. Obligaţiunile au o maturitate de şase ani, la o dobândă de maximum 5,15% pe an".
Domnia sa susţine că ţara noastră este un stat cel puţin la fel de credibil ca în urmă cu un an, chiar dacă s-a împrumutat.
Florin Georgescu a declarat: "Anul trecut, nu pe 4, ci pe 6, la două zile distanţă, întâmplător, s-au emis titluri denominate în euro, s-au luat 1,5 miliarde euro. (...) Astăzi se oferea să se cumpere de către inves-titori mai mult decât 750 milioane euro, dar atât a fost anunţul părţii româneşti".
"Deci anul trecut s-au luat 1,5 miliarde euro pe cinci ani, nu pe şase, cu 5,25%, care matematic este mai mare decât 5,15% pe an".
Ministrul Finanţelor Publice a mai spus că un element fundamental pentru atingerea potenţialului de dezvoltare economică a ţării noastre îl reprezintă continuarea acordurilor cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană şi Banca Mondială.
• Florin Cîţu: "Administrarea finanţelor şi a datoriei publice este iresponsabilă"
Succesul nu se cuantifică în împrumuturile contractate de pe pieţele internaţionale, ci în modul în care returnăm datoriile pe care le avem, susţine analistul economic Florin Cîţu.
Domnia sa a subliniat că este ciudat că Finanţele s-au împrumutat ca să completeze rezerva valutară şi în acest context, este interesant cum va reuşi MFP să returneze dobânda de 5%, la care a contractat banii de pe pieţele externe. În mod normal ar fi nevoie de o creştere economică de 5%, însă perspectivele în acest sens sunt slabe, aşa încât o variantă a achitării dobânzii ar fi ca statul să crească impozitele şi taxele, potrivit analistului economic.
"Acesta este un mod iresponsabil de a administra finanţele şi datoria publică", ne-a precizat Florin Cîţu.
În opinia domniei sale, nu are importanţă că împrumutul a fost contractat prin redeschiderea unei emisiuni mai vechi şi nu prin lansarea uneia noi, problema fiind aceea că nu ar fi trebuit să contractăm finanţare de pe pieţele externe, având în vedere că din 2008 şi până în prezent, datoria noastră publică s-a dublat, iar economia globală, inclusiv cea a României, se îndreaptă către recesiune.
Florin Cîţu ne-a declarat: "Scopul nu este să avem succes în a ne împrumuta, ci în a returna datoriile pe care le avem. Planul de astăzi (n.r. ieri) ar fi trebuit să aibă şi o schemă de rambursare a datoriei publice".
• Călin Rechea: "Nu avem motive de bucurie"
"Nu văd nimic de succes în a ne împrumuta în continuare", ne-a declarat analistul economic Călin Rechea.
Domnia sa ne-a explicat că finanţarea contractată, ieri, de Trezorerie de pe pieţele externe, la dobânda de 5,15%, este mai scumpă decât cea luată de la Fondul Monetar Internaţional, unde trebuie să plătim o dobândă de 3% (finanţare pe care trebuie să o rambursăm în perioada următoare).
Călin Rechea a adăugat: "Nu văd niciun motiv de bucurie. Ar fi fost bine dacă Ministerul Finanţelor Publice ar fi anunţat că a reuşit să ramburseze o scadenţă de 500 milioane de euro şi că în acest fel s-a redus datoria publică cu câteva procente, fără să fie nevoie de nicio emisiune de pe pieţele externe".
Suma de 750 miliarde de euro reprezintă totalul a două emisiuni "mai sănătoase" de titluri în lei, emise pe piaţa locală, potrivit analis-tului economic.
Domnia sa este de părere că emisiunile cu scadenţe mari, lansate pe piaţa locală, sunt aproape invizibile, aşa încât este nevoie de creşterea maturităţilor.
• Daniel Ionescu: "Avem un deficit de fonduri"
Ieşirea pe pieţele externe înseamnă că avem un deficit de fonduri, care nu poate să fie acoperit din fis-calitate sau din emisiunile de titluri de stat de pe piaţa internă, ne-a declarat doctorul în economie Daniel Ionescu.
Domnia sa a adăugat că prin emisiunea de eurobonduri, Finanţele ros-togolesc datoria publică, la un cost mai ridicat, de 5%, comparativ cu cel de 3%, al împrumutului contractat de la FMI.
Trezoreria a atras, ieri, 750 milioane de euro de pe pieţele internaţionale, prin redeschiderea emisiunii de obligaţiuni denominate în euro cu maturitatea în iunie 2018, titlurile având un randament de 5,15%.
Finanţele au anunţat iniţial un randament indicativ de 5,25%, propunându-şi să împrumute cel puţin 500 milioane euro.
Cererea din partea investitorilor pentru subscrierea emisiunii de eurobonduri a totalizat circa 2,5 miliarde de euro.
Tranzacţia a fost intermediată de BNP Paribas, Deutsche Bank, JP Morgan şi UniCredit.
Enache Jiru, secretarul de stat în MFP, a afirmat, în urmă cu două săptămâni, că Trezoreria vrea să vândă obligaţiuni denominate în euro pe pieţe externe în următoarele două luni şi că urmăreşte săptămâ-nal situaţia internaţională pentu a determina momentul oportun.
Randamentele obligaţiunilor emise de ţara noastră pe pieţele internaţionale au scăzut, săptămâna trecută, la minime record.
Randamentul eurobondurilor cu scadenţa în 2018 a coborât cu nouă puncte de bază (0,09 puncte procentuale), la 4,852%, fiind cel mai redus nivel de închidere din iulie 2010, când titlurile au intrat la tranzacţionare.
Ţara noastră a vândut, în luna iunie 2008, euro obligaţiuni pe zece ani, prin care a atras 750 de milioane de euro, la o rată anuală a dobânzii de 6,5%.
La acea dată, emisiunea a fost suprasubscrisă la circa 1,3 miliarde euro, cel mai mare interes pentru obligaţiunile noastre venind din partea investitorilor de origine greacă, ale căror ordine de achiziţie au reprezentat 30% din total.