Despre asasinat şi libertate

Cozile de topor ale lui Vladimir Putin au reuşit până la urmă să-l ucidă pe Aleksei Navalnîi. După ce au eşuat să-l omoare prin otrăvire cu un agent toxic de tip noviciok în august 2020, pe 16 februarie 2024 - cu o lună înaintea alegerilor prezidenţiale ruse din 17 martie, care ar trebuie să-i ofere dictatorului de la Kremlin un al cincilea mandat - fesebiştii l-au ucis pe cel mai cunoscut opozant din lume. Acesta a murit în colonia penitenciară arctică Iamalia, aparent în urma unei probleme medicale intempestive, dar nimeni nu se îndoieşte de responsabilitatea regimului de la Moscova în acest asasinat. Să fie moartea lui Alexei Navalnîi doar încă o crimă care se adaugă lungului şir de asasinate organizate de cel mai criminal regim politic din secolul al XXI-lea?

Vina lui Navalnîi a fost de neiertat pentru dictatura putinistă: credinţa în libertate şi în capacitatea poporului rus de a se elibera de dictatură. Şi a crezut asta mergând până la sacrificiul suprem. Căci asasinarea lui Navalnîi devenea posibilă încă din momentul în care acesta a decis să se întoarcă în Rusia, în 17 ianuarie 2021, după ce fusese tratat şi recuperat în Germania după încercarea de otrăvire de la Tomsk. Iar o investigaţie Bellingcat din decembrie 2020 demonstra că acest asasinat fusese pus la cale şi pregătit minuţios de o unitate clandestină din FSB încă din 2017. Nu este exclus ca aceeaşi unitate să fi acţionat şi la Iamalia.

Dar libertatea pentru care a murit Navalnîi ar putea fi o valoare denaturată, rezultatul unei conspiraţii filosofice a lui Immanuel Kant. În orice caz, cu o săptămână înaintea săvârşirii acestui asasinat, un oarecare Anton Alikhanov, vremelnic guvernator al Kaliningradului, explica la un aşa-zis congres al politologilor care s-a desfăşurat la Svetlogorsk, fostul Rauschen, oraş de pe ţărmul Mări Baltice, că vinovatul pentru întreaga derivă liberală a lumii a fost nimeni altul decât celebrul filosof german din secolul al XVIII-lea. Şi asta pentru că, în calitate de fondator al Occidentului modern şi unul din pilonii filosofiei clasice germane, Kant ar fi făcut posibile "impietatea şi absenţa valorilor superioare" care au dus la "haosul" actual.

Ori, dacă astăzi încă mai ştim care este numele adevărat al aşa-numitului Kaliningrad, şi anume Königsberg, este pentru că acolo s-a născut acum trei secole, pe 22 aprilie 1724, Kant. Însă, conform articolului din Moscow Times, din 12 februarie (Kaliningrad Governor Blames Immanuel Kant for Ukraine War), dedicat acestei elucubraţii putiniste, în judecata imperativă şi categorică a vasalului lui Putin, lui Kant ar trebui să i se atribuie originea conflictul militar din Ucraina. "Astăzi, în 2024, suntem suficient de îndrăzneţi să afirmăm nu numai că Primul Război Mondial a început datorită operei lui Kant, ci şi actualul conflict din Ucraina", explica doct Alikhanov. Pentru că Immanuel Kant "este părintele aproape a tot: este părintele libertăţii, al ideii de stat de drept, al liberalismului, al raţionalismului şi chiar al ideii de Uniune Europeană. Unii spun chiar că ideea Naţiunilor Unite este a lui".

Ori, toate aceste valori înfierate în numele adevărului "lumii ruseşti" - al unui "adevăr" care ucide şi pe care Putin îl proclamă cu emfază ca unic adevăr - au călăuzit şi drumul lui Aleksei Navalnîi către căutarea Libertăţii. O căutare pe care a plătit-o cu preţul morţii! Fie ca moartea sa să nu fie în zadar!