Tot aud în ultimul timp că legile sau deciziile judiciare care pot afecta profitabilitatea pe termen scurt a băncilor prezintă risc sistemic. Bunăoară, recent, nişte funcţionari ai Comisiei Europene inserează într-un proiect de document al Comisiei că recentele procese colective privind clauzele abuzive, câştigate de consumatori şi de ANPC, pot prezenta risc sistemic pentru bănci şi, prin extensie, pentru întreaga economie. E o afirmaţie care, în anul 2015, a fost făcută şi de FMI, în raportul său de ţară privind România. A se observa că, în opinia redactorilor acestor documente panicarde, nu clauzele abuzive prezintă risc sistemic, ci procesele în urma cărora sunt eliminate din contract aceste clauze abuzive, în mod individual sau colectiv (cu efecte erga omnes). Adică, nu furtul sistematic şi nici abuzul sunt riscuri sistemice, ci sancţionarea administrativă sau judiciară a acestora. Deşi clauzele abuzive sunt agenţi poluanţi şi patogeni ai mediului de afaceri şi ai societăţii în ansamblu, utilizatorii lor trebuie cumva protejaţi, că să nu fie risc sistemic. În acest caz, poluatorul nu plăteşte. El trebuie doar să facă profit, indiferent de calamităţile pe care le generează.
Cu toate aceste lamentaţii oficiale, nu am văzut nicio bancă, absolut niciuna, care să dea faliment pe motiv de evacuare din contracte a unor clauze abuzive. Dimpotrivă, există o bancă, prima în postura de pârât pierzător într-o cauză de tip class action, care nu dă doi bani pe decizia definitivă a justiţiei române, refuzând să o pună în aplicare.
Dacă au fost anul trecut patru falimente de bănci, mascate sub denumirea de fuziuni sau achiziţii, atunci asta s-a întîmplat din prostie. Una sistematică.
Prima bancă falită, cea mai mirabilă dintre ele (mirarea vine din faptul că această banca a avut totul, de la credite hiper-ieftine de la bancă - mamă, până la reclama mascata făcută de guvernatorul Isărescu în 2007, când, în loc să se împrumute direct de la BNR, aşa cum îi dădea dreptul legea, s-a împrumutat, în franci elveţieni convertiţi ulterior în lei, de la mirabila bancă), a intrat în faliment din prostia sistematică a propriului management de a se concentra pe credite ipotecare şi, ulterior, pe nişa creditelor "ieftine" acordate în moneda "stabilă" a Elveţiei, francul.
O altă bancă a fost falimentată de înverşunarea foarte inteligentă a BNR de a-l ţine pe acţionarul său majoritar la distanţă de deciziile strategice ale băncii, prin suspendarea nelegală a dreptului său de vot în AGA, ceea ce a dus la o ieşire forţată (squeeze out) a acestuia din acţionariatul băncii.
O altă bancă a ieşit de pe piaţă prin vânzarea întregului portofoliu de retail pe motiv de proastă investiţie în acest domeniu.
În fine, o a patra bancă a fost preluată în România de subsidiara românească a unei bănci rezidente a unei ţări - fostă paradis fiscal, în condiţiile în care banca-mamă era (este) ea însăşi falită, fiind preluată de banca-mamă a băncii româneşti care a fost absorbită. De ce această operaţiune juridică atât de alambicată? Întrucît o mare parte din depozitele Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (acel fond din care persoanele cu depozite de mai puţin de 100 de mii de euro sunt despăgubite în caz de faliment bancar) erau păstrate la banca din România absorbită de subsidiara băncii falite din ţara aceea off-shore. Inteligent, nu?
Pe de altă parte, costumele care reprezintă establishment-ul nostru bancar ne-au determinat să ne uităm după riscuri sistemice acolo unde nu sunt, camuflând în acest fel, ca nişte iluzionişti de duzină, adevăratele riscuri sistemice.
Să vă dau câteva exemple.
BNR ne spune cu emfază că, în sectorul creditului ipotecar pentru populaţie, peste 90% din totalul acestor credite reprezintă credite acordate în cadrul programului Prima Casă. Practic, nu mai există alt fel de credit ipotecar, procentul de 10% fiind insignifiant (acesta este, cel mai probabil, răspândit în zona băncilor de nişă, care nu s-au calificat la programul Prima Casă ori, după caz, este concentrat pe creditele de valori mari). Programul Prima Casă a fost conceput, în 2009, de Guvernul Boc, pentru a salva băncile şi dezvoltatorii imobiliari de la faliment, fiind îmbrăcat în haina facilităţii de creditare pentru tineri şi a impulsului economiei naţionale prin stimularea sectorului construcţiilor şi al materialelor de constructive. Cert este că programul a fost unul excepţional şi temporar, fiind menit a depăşi criză. Chiar şi acum cei de la BNR spun despre acest program că a fost o discriminare pozitivă în favoarea tinerilor. Poate că pentru fanii acestui program e bine să înţeleagă asta: pentru cei care nu se califică la acest program, este o discriminare negativă, iar pentru noi, ceilalţi, contribuabilii, este o sarcină fiscală excesivă, o cheltuială pe care, dacă am fi fost întrebaţi, nu o aprobam; eu, unul, aş fi preferat ca din banii mei să fie finanţată o agenţie guvernamentală care să dea credite ieftine tinerilor şi să facă, în mod serios, concurenţă băncilor pe acest segment, aşa cum se întâmplă de peste 40 de ani în SUA, prin intermediul Freddy Mac, Fanny Mae şi, mai nou, Ginny Mae. Din moment ce programul Prima Casă nu s-a oprit nici acum, înseamnă că inteligenţii care îl susţin şi îl promovează acceptă că România bancară şi imobiliară este încă în criză, la fel cum era în 2009. Din moment ce băncile (în număr de 18) nu doar că se înghesuie la acest program, ci chiar se concentrează aproape exclusiv pe acest tip de credit, înseamnă că afacerea asta de "criză" e bună şi profitabilă. Şi, de altfel, este şi comodă pentru bănci, care nu trebuie să se complice prea mult nici cu evaluarea casei luate pe credit (oricum, aceasta înseamnă doar 50% din garanţie), nici cu evaluarea ratingului clientului (pe care o face, în locul băncii, Fondul de garantare, cel care, în numele Statului român şi pe banii noştri, garantează restul de 50% din credit).
Dar nu aceste consideraţii şi cifre sunt cele mai importante.
Esenţial este că managerii acestor bănci sunt atât de inteligenţi încât şi-au pus toate ouăle în acelaşi coş. Dacă va crapă coşul, vor fi distruse şi toate ouăle. Oare aceste costume care se laudă cu masterate în care învaţă din citate şi din zisele unor manageri miliardari ca Warren Buffet, nu or fi citit ce spune acest tip, Buffet, de fiecare dată cînd vorbeşte despre risc: don't put all your eggs în a single basket (n.r. nu pune toate ouăle în acelaşi coş)?
Probabil că, citind cele de mai sus, costumele şi propagandiştii lor vor clama că rata de default la creditele din programul Prima Casă este de doar 0,004% acum (şi, desigur, vor recita cifrele exhibate de BNR, cifre în care multă lumea nu prea mai crede, totuşi...). Două lucruri vor trebui să reţină aceste costume: rata de default la orice tip de credit ipotecar era, în 2007, de sub 1%. Toata lumea se încredea în faptul că această rată va rămâne mereu mică pentru că, nu-i aşa, cine se poate aştepta ca omul să nu îşi plătească ipoteca pe casă? Şi, totuşi, în iunie 2009, rata de default ajunsese deja în acest segment la 25%, pentru a atinge nivelul record de 33% în 2014. Doi: domnul Isărescu tocmai ce ne-a spus că începând din iunie, cel mai tîrziu, costurile creditării în lei vor creşte. În primul rând, va creşte costul creditării inter-bancare, adică Robor-ul. Precum se ştie, creditele din programul Prima Casă au dobândă după formula Robor + marja fixă (în jur de 3% în acest moment). Un Robor previzibil de 5-6% în septembrie (acum e 1%) va duce la dublarea ratelor lunare. Un studiu prezentat public săptămâna trecută de Coface spune că deflaţia de acum, de -2,1%, se va transforma abrupt în inflaţie de 2,5% în iunie. Aşadar, încă un motiv de creştere a costurilor reale ale creditului. Oare va rămâne rata de default la nivelul de doar 0,004% în sectorul creditelor Prima Casă? În mod evident, nu. Rata de default va putea atinge, lejer, numai din aceste cauze, 5-6%. Vă rog să vă reamintiţi că inteligenţii care ne vând pastila cu riscul sistemic provocat de Justiţia română şi de Parlament şi-au pus toate ouăle în "coşul" Prima Casă. Aşa că o rată de default aici de 5-6% înseamnă o rată de default pe toate creditele ipotecare de minim 5%.
Şi acest lucru nu este nici cel mai rău dintre rele.
Din datele făcute publice de domnul prim-viceguvernator Georgescu anul trecut (date reluate de domnul Isărescu în urmă cu o săptămînă) cam 200 de mii de firme lucrează în pierdere în România. Mai devreme sau mai târziu, aceste firme se vor închide. De aici va rezulta şomaj. De acest şomaj vor "beneficia" tocmai tinerii care sunt beneficiari actuali sau potenţiali ai programului Prima Casă. Rata şomajului în rândurile acestui "tineret" este de peste 20%, poate chiar de 25%, ceea ce ne spune că primii care sunt trimişi în şomaj sunt tinerii.
Tot BNR ne spunea zilele trecute că creditul pentru companii nu doar că a stagnat în 2015, ci chiar a involuat, cu mai mult de 1% faţă de 2014 (an care, la rândul său, nu a "excelat" în creditare a firmelor). Nu numai că băncile stăteau deja pe o baltă de lichidităţi rezultată din imposibilitatea plasării lor în credite pentru companii, dar acum această baltă şi-a mărit considerabil volumul. Se vede că această baltă şi-a găsit un mic debuşeu prin creşterea exponenţială a creditului pentru populaţie - peste 25 de miliarde lei în 2015, sumă mai mare decât cea vehiculată în 2007, în vârful de intensitate a bulei imobiliare. Şi, în plus, iată ce ne spunea aceeaşi Coface tot săptămână trecută: firmele fac mai mult decât să se abţină de la creditare, ele au început să ramburseze anticipat creditele, pentru a se proteja de criza economică majoră care vine. Ce fac firmele pentru a supravieţui în condiţiile în care nu se mai creditează pentru investiţii, dezvoltare, activitate curentă?
Ce fac aceleaşi firme pentru a rambursa anticipat creditele vechi?
Nu aţi ghicit?
Vă spun eu: reduc masiv costurile.
Şi cum managerul român, învăţat bine de profesorii de management corporatist, face ceea ce este mai uşor în managementul de criză: reduce costurile. Ce costuri sunt cel mai comod reductibile? Cele cu personalul. Ce rezultă de aici? Şomaj. Mai mult şomaj. Care categorie va fi cea mai afectată de şomajul rezultat din reducerea costurilor? Angajaţii tineri, debutanţi. Cei cu credite luate în programul Prima Casă.
Aşadar, riscul sistemic este chiar programul Prima Casă şi nu Legea Dării în Plată sau procesele collective contra băncilor.
Grav este nu doar că acest risc sistemic nu e observat de macroprudenţii de la BNR. Grav este că s-au mobilizat armate de analişti, unii plătiţi chiar de BNR, pentru a ne spune că Legea Dării în Plată omoară creditul Prima Casă, unii vătafi ai sistemului bravând chiar că, omorînd Prima Casă, se ajunge automat ca România să intre în faliment de stat, deplasând discuţia de la adevăratele riscuri sistemice şi obligînd-ne să ne ocupăm agenda cu chestiuni minore sau particulare ori cu atacuri la persoane. Prostia acestor costume nu este doar sistematică, este endemică, molipsitoare, contagioasă. Analişti aparent neutri, oameni normali, dar lipsiţi de posibilitatea de a vedea în întregime tabloul, sunt contaminaţi de aceste costume, precum şi de analiştii plătiţi de ei ori de hater-ii şi postacii de pe net să creadă că riscul sistemic este în legi sau hotărâri judecătoreşti care intenţionează să despăgubească persoanele fizice abuzate de puterea economică neetic exercitată de bănci. Şi cel mai grav, instituţii prestigioase preiau şi ele acest mesaj de camuflaj, fără să audieze şi cealaltă parte şi fără să se preocupe realmente de problemele de fond ale economiei noastre.
Prieteni, riscul sistemic este în altă parte decât cea indicată de degetul acuzator al acestor costume şi vătafi. Şi pericolul major este, mai degrabă, prostia lor sistematică, organizată, endemică. E timpul ca ei să părăsească terenul, până nu e prea tîrziu.
1. Ce fac americanii?
(mesaj trimis de Cristi C în data de 03.03.2016, 02:01)
"iar pentru noi, ceilalţi, contribuabilii, este o sarcină fiscală excesivă ... eu, unul, aş fi preferat ca din banii mei să fie finanţată o agenţie guvernamentală care să dea credite ieftine tinerilor şi să facă, în mod serios, concurenţă băncilor pe acest segment, aşa cum se întâmplă de peste 40 de ani în SUA, prin intermediul Freddy Mac, Fanny Mae şi, mai nou, Ginny Mae."
Din câte înțeleg, Piperea spune că trebuiau folosiți banii statului pentru a plăti direct banii oamenilor, că așa face și Freddy Mac. Iar Prima Casă este o cheltuială fiscală.
Greșeala #1. Programul Prima Casă acordă garanții, nu bani. Aceste garanții, când devin exigibile și trebuie plătite, se plătesc din bugetul de stat, spune OUG 60/2009. Adică, ce spune și Piperea, din "banii noștri, cei de toate zilele".
Ce uită Piperea este că de fapt, garanțiile se vor plăti din banii debitorilor. Iată cum. Se știe că fondul de garantare acționează ca o asigurare pentru care asiguratul (debitorul) plătește anual o primă de risc. Dacă citim HG 717/2009, vom vedea cât este acesta: "comisionul de gestiune datorat FNGCIMM de 0,37% pe an, calculat la soldul finantarii".
Este listat drept "comision de gestiune". În realitate, este chiar primă de asigurare care duce la constituirea unui fond de risc pentru achitarea garanțiilor executate.
Hai să luăm un exemplu... o poliță de asigurare făcută la una dintre cele 3 singure solvabile firme de asigurări din România (le știti, Generali, ING, Allianz) pentru clasicul apartament de 2 camere cu dotări confort sporit: 350-400 lei, adică 85 €/an, adică 0.17% din valoarea asigurată. În cazul Prima Casă, în primul an se plătește 0.37% din creditul întreg, în anul doi, din cât sold a mai rămas,... după 15 ani, 0.37% din 1/2 credit ... și tot așa 30 de ani. Ei bine, contribuția efectivă a debitorului la fondul de risc Prima Casă, dacă însumăm, este 0.37%/2 adică 0.185% din valoarea inițială a creditului (deci valoarea asigurată).
Ei bine, dragilor, dacă matematică nu mă înșeală, pentru acoperirea doar a 50% din valoarea creditului, debitorul Prima Casă plătește o primă egală de 0.185%, față de o primă de 0.17% la o firmă privată de asigurare.
Nu vreau să spun că statul este un asigurător ineficient - deși calculele o arată (probabil din cauză că au mai puțini clienți ca cei trei mari). Ci vreau să spun că banii pentru executarea garanțiilor nu vin "din bugetul de stat" ci tot de la debitorii Prima Casă. Piperea se lamentează degeaba.
Greșeala #2: Freddy Mac nu dă bani cetățenilor, așa cum știe Piperea de 40 de ani. Iată ce scrie pe siteul lor. Freddie Mac cumpără ipotecile de la originator (adică de la bănci, de ex) și le împachetează (sau securitizează) în produse financiare MBS pe care le vinde pe bursa americană către investitori (deci aceștia din urmă cumpără creanțele originale). Aceștia vor primi o mare parte din ratele lunare pe care debitorii le plătesc.
"Does Freddie Mac make loans to consumers?
No. Freddie Mac does not make loans directly to homebuyers. Our primary business is to purchase loans from lenders to replenish their supply of funds so that they can make more mortgage loans to other borrowers. "
Greșeala #3: Fanny Mae este la fel ca Freddy Mac. Singura diferență este că Fanny cumpără ipoteci de la instituțiile non-bancare. Freddy le cumpără de la băncile comerciale.
Greșeala #4: Ginnie Mae este egal cu programul nostru Prima Casă. Ea nu cumpără ipoteci ci furnizează doar GARANȚII de stat (adică de guvernul american) pentru creditele ipotecare date de bănci din propriile fonduri.
"Though it is a common misconception, Ginnie Mae is not a lending institution and does not purchase loans from mortgage lenders, make loans to consumers, assist consumers with purchasing homes, or determine eligibility for loan modifications. Rather, Ginnie Mae is the guarantor of securities issued by approved lenders who participate in a Ginnie Mae program. Moreover, Ginnie Mae only securitizes federally-insured or government-guaranteed loans."
--- Va urma (dacă mai avem chef)
1.1. #1 (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Stefan în data de 03.03.2016, 06:41)
Ca si prima de risc, un ciemnt va platif calculelor 0.185 * 30 (ani) = 5.55% in valoarea creditului; Programul este insa la inceput, nimeni nu a platit integral acest comision, ca urmare, in cazul unei crize din ce bani vor fi despagubiite bancile? Ceea ce spune dl Piperea este adevaraat, in cazul unui val de default al PC, toti contribualilii vor plati
1.2. se platesc din bugetul de stat, corect (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.03.2016, 07:17)
Sunt cateva caxuri care su luat prin Prima casa sunt executati, diferenta 50% o plateste statul Adica noi , si are poprire pe salar pe VIATA( ca la reclama la tel).
Generali e asigurare ok celelalte poat sa migreze.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.03.2016, 03:57)
La cat minte baiatul asta urecheat chiar nu ma mai mira nimic. Am facut un calcul, are o medie de 2 minciuni pe zi. Acum vrea sa adune 500 de creditaci care au luat credite inainte de Prima Casa si sa dea statul in judecata ca sunt discriminati. :)))) Nu mai stie contopistul asta ce sa inveteze...:))))
1.4. Postac? (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de dice în data de 11.04.2016, 11:15)
500 de "creditaci"...
Asta cred ca ti-a ramas in cap de la ocupatia ta zilnica, de postac platit cu nimica toata, bani care vad ca-ti sunt totusi suficienti.
Creditacii aia cu ipotecare luate in 2007-2009 sunt cei care aveau salarii mari si legale in perioada respectivas, adica toata suma pe cartea de munca, ceea ce pentru tine e un vis irealizabil.
Nu inteleg de ce ai vrea ca oamenii respectivi, dupa ce ca li se confisca locuinta, sa plateasca in continuare bani la Banca. Am doar o ipoteza: esti profilul perfect al tortionarului si probabil ti-ar face placere sa ii torturezi chiar tu pe respectivii.
De unde ura asta de dezaxat?
Daca locuinta a fost suficienta atunci ca garantie de ce sa nu mai fie si acum? Dupa 7-9 ani in care respectivul a tot platit la Banca?
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.05.2016, 19:22)
Misto text ti-a scris Cristian Dan postacule, lasa-ma sa ghicesc, iti da un bonus pentru mesajul asta siroposo-lacrimogen. Astept inca sa dea in plata bogatasii Hadarean, Bejan, Stanescu, Voivozeanu, Cristodoforidis, Matei, Josan, Teodorescu, Darvas si alti mari proprietari de vile, apartamente de lux si terenuri din grupul CHF. Vad ca au bagat capul la cutie de cand a intrat in vigoare DIP. Parca era secati de rate si aveau nevoie de o gura de oxigen...
1.6. Prosti, da' multi (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de dr faustus în data de 09.09.2016, 21:19)
Piperea si restul naivilor se simt ofuscati ca din banii lor Statul finanteaza "o agentie care da credite ieftine tinerilor" si tot din banii lor munciti din greu se vor "suporta si costurile in caz de default".
Cat de prost sa fii sa pui botul la asa ceva? Pai Statul, cu niste sume infime si cu o simpla parafa a garantiei de stat, a reusit sa puna in miscare un rulaj fantastic pe canalul ipotecar, care altfel s-ar fi gripat catastrofal.
Hai sa vedem care sunt costurile colosale pe care le-a facut Statul cu Prima Casa. In primul rand, pentru perioada in care creditele au fost garantate 100%, cand programul a mers pana la 1 miliard de euro, Statul a pus deoparte ca garantie a zecea parte din suma, adica 100.000 euro.
Dupa aia, Lucian Anghel a venit cu o idee sclipitoare care a salvat programul de la inchidere, si anume: injumatatirea garantiei de stat. Practic, prin aceasta manevra acceptata de parti, in baza acelei sute de mii de euro pusa garantie de stat, s-a creat loc pentru credite de inca 1 miliard de euro.
Mai exact, cu 100.000 euro parcati ca garantie pentru Programul Prima Casa, Statul a ajutat generarea unui flux de 2 miliarde de euro pe segmentul tranzactiilor/creditelor ipotecare, care s-a repercutat pozitiv si pe orizontala pe industriile conexe: mobilier pentru acele locuinte, materiale de constructii, asigurari etc. Iar toate aceste fluxuri au generat taxe si impozite pentru Stat, care cu siguranta au depasit de cateva ori acea suta de mii parcata ca garantie. Deci unde e costul? Care e pierderea suportat de contribuabili cand cu 1 leu de la buget generezi fluxuri de peste 20 lei si ai parte de incasari de taxe si impozite de cativa lei?
Fara acea suta de mii de euro parcata inteligent ca garantie, Statul ar fi avut parte de adancirea colapsului pe partea ipotecara si bancara si cu toate repercusiunile in celelalte domenii conexe, ceea ce ar fi dus la cresterea numarului de asistati si prabusirea numarului contribuabililor.
Vazand ca aceasta schema ii aduce bani, Statul nu a lasat sa moara programul Prima Casa si nici nu il va lasa prea curand, chiar va extinde schema si in alte directii.
Pana acum, cu doar 350.000 euro, adica o nimica toata, Statul a permis fluxuri doar pe ipotecar de 7 miliarde de euro, pe langa cel putin inca 1 miliard pe fluxuri conexe.
O afirmatie absolut mirobolanta de la gogoasa Piperea este ca "rata de default pe segmentul ipotecar era sub 1% inainte de 2007 si a ajuns ulterior chiar la varful de 33%".
In realitate, rata de neperformanta de 33% a fost pentru toata creditarea, din care peste doua treimi era generata de companii si doar o treime de populatie. In realitate, rata de default pe ipotecar nu cred ca a depasit vreodata 5%-6%.
Acum daca ne referim la rata de default pe Prima Casa, care este in continuare infima, de 0,04%, si nici nu prea ar fi avut de ce sa fie mai mare (preturile nu au mai scazut ca in criza, iar dobanzile nu numai ca nu au crescut, ci au coborat vertiginos in ultimii ani), nici daca ar ajunge la 4% nu ar aduce vreun cost deranjant pentru Stat.
In primul rand, daca cineva ar intra in default pe Prima Casa, statul ar trebui sa plateasca bancii 50% din soldul datoriei, ramanand ca locuinta sa fie executata si Statul si Banca sa se indestuleze din acea executare: ambele parti si-ar recupera aproape in totalitate banii, in conditiile in care preturile nu au scazut pe perioada derularii programului cu mai mult de 10% pe medie, iar clientii au platit pe medie deja 10% din creditul luat. La asta sa asta sa adaugam faptul ca Statul are un buffer si din acel comision al Fondului de Garantare.
Deci unde e riscul sistemic al Programului Prima Casa? Sau este vorba de o prostie sistematica a lui Piperea cu care infesteaza atatia naivi si neofiti?
Astept sa il vad purtand costumul clasic in dungi pe acest escroc de Piperea din cauza caruia si din cauza altora ca el suntem si mai saraci de la o zi la alta.
2. fără titlu
(mesaj trimis de Cristi C în data de 03.03.2016, 02:27)
"200 de mii de firme lucrează în pierdere în România. Mai devreme sau mai târziu, aceste firme se vor închide. De aici va rezulta şomaj."
Firmele cu pierderi sunt tradiționale pentru economia României. Eu cred că este extrem de convenabil să cumperi pampers pe firmă, într-o clară formă de evaziune fiscală. De ce naiba să muncești să ai profit și să o listezi la bursă? Oricum, concluzia lui Piperea este greșită.
1998, 48%: Din 393.000 de firme care si-au depus bilanturile contabile la Ministerul Finantelor, peste 190.000 nu au raportat profit sau au avut pierderi.
2011, 42%: Cele mai multe firme, adică 250.000 din cele 590.000 care au depus declaraţii financiare la Ministerul de Finanţe, au înregistrat o pierdere cumulată de 10 miliarde de euro.
2015, 41%: 244600 firme sunt pe pierdere.
2.1. Vorbesti fara tine, nu ai lucrat in privat o zi ! (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.03.2016, 07:23)
Pampers pe firma o bagi la control ti-l scoate. Si poti plati penalizari de cand ti-l scoate de te cocosezi.
ex 1 ron scos acum 5-10 ani se poate transforma lejer azi spre 100 ron cu penalizare.
3. "sanctionarea administrativa si juritica"
(mesaj trimis de anonim în data de 03.03.2016, 05:42)
Deci FMI si CE ne recomanda politistilor daca vad un furt sa intoarca spatele ca e " risc sistemic"?
Frumos scris.
Eu am explicat cu cuvintele mele: unul care buzunareste in autobuz... cu clauzele abuzive.
Prima casa daca nu a fost inainte de criza sa dispara. Si de acord peste 91% din credit ipotecar sa fie prin Prima Casa atunci bancherii NU mai are rost sa faca o facultate; inseamna ca sunt Varza in vanzari; trebuie sa le vanda statul; adica Noi sa garantam ca Bancherii sa aiba o paine de bagat in gura; dar sa se urce intr-un S Class dupa aceea.
Ceva Scartaie la Banci se vede cu ochiul li er si daca nu esti de specialitate.
Cand intrii intr-o banca se vede disperarea angajatilor si mai nou gaselnita de a vinde descoperit de card Nu sucursala punctu de lucru ci Sediu din Bucuresti.
Aceasta imi miroase putin a teapa, de aceea nici nu am semnat.
4. Nationalizati bancile. Piperea presedinte.
(mesaj trimis de Ovidiu în data de 03.03.2016, 08:33)
Clar bancile sunt discriminate ca agenti economici.
Azi bancile, maine supermarketurile ca vand prea scump, maine brutariile,...
Luati banii bancilor, obligati sa dea credite la dobanzi fixate de stat, la cursuri fixate de stat.
Obligati bancile sa dea credite cum vreti voi.
Daca bancile nu vor , nationalizati si statul sa seocupe el.
Piperea presedinte ca e cel mai dibaci si cel mai corect si drept pentru Romania
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.03.2016, 09:02)
Nu trebuie doar statul sa iasa din afacerea sigura a bancilor prima casa,banca pt locuinte.
privat privat.
Supermarketurile au primit o felie importanta a romanilor prin taxa forfetara al lui nea Pogea.
4.2. Pai statul se baga, nu iese. (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de Ovidiu în data de 03.03.2016, 09:21)
De acord, cu cat mai putin stat, cu atat mai bine.
Dar ce facem cu unterventiile statului in piata ?
De ce nu lasa piata, sa se regleze singura, cu cerere si oferta, concurenta, procese.
Nimeni nu e obligat in final sa dea imprumut, asa cum nimeni nu e obligat sa ia imprumut.
Piata regleaza tot pana la urma si libera concurenta.
5. derogare
(mesaj trimis de C.C în data de 03.03.2016, 08:33)
Mai oamenilor ,nu prea urmaresc stirile astea despre inflatii,deflatii sau alte chestii ,dar un lucru am observat si eu de cativa ani incoace ,TOT TIMPUL s-a incercat si uneori reusit sa se arunce tot "gunoiul", in spinarea ROMANULUI DE RAND ca sunt multi ,needucati financiar ,si inca mai pot duce !!
Asa ca daca bnr(care nu mai este demult al nostru) ,bancherii in coalitie cu presedintele si cativa (ca nu cred ca toti sunt corupti) parlamentari ARATA CU DEGETUL inspre ceva si acuza ,cred ca trebuie OBLIGATORIU sa ne uitam in partea opusa ca sa vedem "gunoiul" !
Cea ce spune Piperea (care a facut cateva descoperiri de ceva vreme incoace) cred ca este adevarat deoarece unul sau doi romani care gasesc "gunoiul" si nu au interes sa il acopere ,il arata ROMANILOR ,iar bnr,bancherii (care apropo am vazut ca sunt ca fratii ) si cativa parlamentari care au datorii "morale" sa apere sistemul (despre care nu stiu o boaba cum functioneaza) il apara cu inversunare si acuza "apocalipsa" daca cumva se ia vreo decizie care afecteaza "pretioasele" banci ,DAR DEGRADEAZA VIATA ROMANULUI in orice fel este dupa parerea mea de datoria ROMANILOR SA FACA CEVA impotriva sistemului ca este prost facut si conceput !!!
De aceea trebuie data o lege care sa spuna clar ca orice actiune sau contract sau intelegere sau mai stiu eu ce AFECTEAZA IN VREUN FEL VIATA ROMANULUI sa fie schimbat acel lucru pt ca nu este normal sa ffi obligat in vreun fel sa faci ceva ce nu vrei !
5.1. aici e durerea mare (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.03.2016, 09:06)
Prima lege pro consumator dupa 26 de ani legi pro banca.
6. fără titlu
(mesaj trimis de walt în data de 03.03.2016, 11:54)
Propun sa se adopte si in România aceleasi măsuri ca in Islanda in sectorul bancar si atunci se închid discuțiile si lamentările. Menirea băncilor nu este să înrobească oamenii ci să preia riscurile banilor,altfel ce sens mai are să păstrezi banii la bănci?
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.03.2016, 14:40)
Aoleo sa intre bancherii in puscarie?
Nu mai bine o lalaie cu risc de cutremur pe luna, vulcanul care o sa erupa, foametea care o sa vina , risc sistemic, hazard moral.
Dar bancile sa aiba bail in.
7. fără titlu
(mesaj trimis de d.i. în data de 03.03.2016, 14:45)
luat de val, te-ai bagat pe un domeniu in care bajbai. Freddy Mac & Fanny Mae nu depasesc statutul de care s-a bucurat fni si fna! chestia cu agentia m-a lasat paf, cred - cu scuzele de rigoare - ca esti putin diliu!cat despre riscul systemic, el a fost fortat implementat de bnr prin inlocuirea reverse repo operational si functional (contra-partida la "repo") cu sterilizarea si adancirea sistemica a riscului prin adoptarea dinamica a regimului rezervelor fractionare
8. Ce framantari au unii..
(mesaj trimis de dice în data de 11.04.2016, 11:24)
N-am vazut de mult atatia postaci framantati de ce vor face "bietele" Banci.
De bail-in nu va framantati, cand ala e furt pe fata.
Nu va framanta nici ca in Romania Bancile au avut o rata de profit dubla fata de restul Europei, adica depunatorii castiga foarte putin si imprumutatii platesc foarte scump.
Va doare ca apare o lege care nu mai permite Bancilor sa ia pielea de pe oameni.
Visinescu a fost mic copil pe langa ce-ati fi putut voi face...
In toate tarile afectate de Banci s-au luat masuri, se iau masuri, insa n-am citit ca cei neafectati de Banci sa se fi opus.
Aia sunt sanatosi la minte si inteleg ce reprezinta Bancile.