Dezindustrializarea Germaniei se accelerează pe fondul ieşirilor record ale capitalurilor

O analiză recentă a Institutului Economic German din Köln (IW) arată că Germania se află în pericol de a-şi pierde atractivitatea ca locaţie pentru afaceri. Avertismentul este justificat prin ieşirile nete masive ale capitalurilor din ultimii ani.

Studiul "Dezindustrializarea: O analiză bazată pe investiţiile directe" este semnat de Christian Rusche şi arată că fenomenul nu s-a manifestat doar odată cu atacul Rusiei împotriva Ucrainei, care a influenţat creşterea preţurilor energiei, ci a devenit evident încă înainte de declanşarea pandemiei de coronavirus.

Printre cele mai mari probleme cu care se confruntă economia Germaniei se află creşterea preţurilor energiei, dependenţa şi problemele de aprovizionare la nivelul materiilor prime de importanţă critică, precum şi concurenţa tot mai mare din partea unor ţări care devin atractive ca locaţii de afaceri prin intermediul subvenţiilor.

Pentru analiza fluxurilor de investiţii, autorul utilizează definiţia OECD a investiţiilor directe, care permite compararea directă a celor 38 de membri ai organizaţiei şi a unui număr suplimentar de opt ţări, printre care se regăsesc Brazilia, India şi China.

Conform definiţiei OECD, pentru a fi considerate investiţii directe, inves­tiţiile trebuie să atingă un anumit nivel, care să permită influenţarea deciziilor la nivelul companiilor. O investiţie care asigură cel puţin 10% din drepturile de vot este considerată investiţie directă.

În raportul de la IW se mai arată că investiţiile directe includ, în principal, achiziţii, înfiinţări de firme, reinvestirea profiturilor şi împrumuturi între întreprinderi afiliate dincolo de frontierele naţionale.

Datele preluate de la OECD arată că ieşirile nete de capital din Germania au atins un nivel record în 2022, de circa 132 de miliarde de dolari, în condiţiile în care intrările au fost de 11 miliarde de dolari, în timp ce ieşirile au fost de aproape 143 de miliarde de dolari (vezi graficul).

Din 2014 până în 2018 soldul negativ al investiţiilor nete s-a redus de la 87 de miliarde de dolari până la 25 de miliarde de dolari, pe fondul unor intrări cumulate de capital de circa 163 de miliarde de dolari, în timp ce ieşirile nete cumulate din 2018 până în 2022 au fost de aproape 370 de miliarde de dolari.

Ieşirile nete record de anul trecut din Germania au fost cele mai mari la nivelul celor 46 de ţări care pot fi comparate după definiţia OECD a investiţiilor directe. Pe locurile următoare s-au clasat Japonia, cu ieşiri nete de 129 de miliarde de dolari în 2022, şi Marea Britanie, cu ieşiri nete de circa 116 miliarde de dolari.

Analiza de la IW mai arată că 60% din fluxurile de capital care au părăsit Germania au avut ca destinaţie alte ţări din zona euro, iar circa 10% s-au îndreptat către alte ţări din Uniunea Europeană. Asia, America de Sud şi America de Nord au fost destinaţii pentru 14% din capitalul care a ieşit din Germania.

Cele mai multe proiecte de investiţii realizate cu capitalurile scoase din Germania s-au realizat în Franţa (209), Marea Britanie (61) şi Turcia (51), iar cele mai multe locuri de muncă au fost create în Polonia (7.000), Franţa (circa 6.000) şi Marea Britanie (circa 4.800).

În ceea ce priveşte investiţiile realizate în Germania în 2022, cele mai multe au venit din SUA, în timp ce investiţiile din Europa "au scăzut dramatic de la 79 la 13 miliarde de euro", conform datelor preluate de la Bundesbank, iar cele mai multe locuri de muncă au fost create de companiile americane (circa 10.000), urmate de companiile din China (circa 4.600).

Accentuarea tendinţei negative a fluxurilor nete de capital este explicată prin pierderea competitivităţii Germaniei în industria auto, o componentă fundamentală a sectorului industrial din cea mai mare economie a zonei euro.

O altă cauză poate fi reprezentată de programul NextGenerationEU, în condiţiile în care "plăţile cele mai mari şi investiţiile declanşate de acesta nu au loc în Germania, iar acest lucru ar fi putut contribui la ieşirile de capital".

Preţurile energiei şi incertitudinea privind securitatea energetică, amplificată de închiderea ultimelor centrale atomice, este un alt factor al ieşirilor nete de capital, care se suprapune peste lipsa tot mai acută a forţei de muncă, pe fondul evoluţiei demografice nefavorabile.

După cum arată autorul analizei de la IW, influenţa deficitului de lucrători calificaţi asupra ieşirilor de capital este confirmată de rezultatele unui sondaj recent al Federaţiei Industriilor din Germania (BDI) la nivelul IMM-urilor.

Circa 76% dintre companii au precizat că lipsa lucrătorilor calificaţi şi costurile forţei de muncă reprezintă cea mai mare problemă. Aceasta este urmată de preţurile pentru energie şi materii prime, cu 62%.

Raportul de la IW mai aminteşte şi de efectele posibile ale Legii americane de reducere a inflaţiei (Inflation Reduction Act), adoptată de Congres în 2022, care include numeroase subvenţii pentru investiţiile realizate în Statele Unite.

În concluzia raportului, Christian Rusche subliniază că accelerarea ieşirilor de capital din Germania reprezintă în mare semnal de alarmă, în special pe fondul "colapsului investiţiilor din Europa", iar principalele cauze ar putea fi preţurile energiei şi securitatea aprovizionării cu materii prime şi materiale.

Un motiv suplimentar de îngrijorare îl reprezintă şi creşterea deficitului de lucrători calificaţi, care "reprezintă din ce în ce mai mult o provocare pentru întreprinderi".