DEZVOLTAREA REŢELEI TEN-T PÂNĂ ÎN ANUL 2030 ÎN ŢARA NOASTRĂ: Infrastructurile feroviară şi fluvială, principalul beneficiar al investiţiilor

Îmbunătăţirea navigaţiei pe segmentul românesc al Dunării, reabilitarea întregului tronson de cale ferată Arad - Constanţa şi realizarea conexiunilor între porturi, aeroporturi şi reţelele feroviare şi rutiere sunt priorităţile pentru ţara noastră, identificate de Comisia Europeană într-o serie de studii privind dezvoltarea şi finanţarea reţelei TEN-T până în anul 2030.

Două dintre aceste studii, care privesc coridoarele Rin - Dunăre şi Orient - Mediterana de est, prezintă un portofoliu de proiecte de pe teritoriul României eligibile pentru finanţare. Proiectele identificate au ca obiect infrastructura feroviară (tronsonul Arad - Constanţa, inclusiv podurile peste Dunăre de la Cernavodă şi Feteşti; tronsonul Timişoara - Drobeta Turnu Severin - Craiova / Calafat - Bucureşti), infrastructura fluvială (segmentul românesc al Dunării, inclusiv canalul Dunăre - Marea Neagră) şi conexiunile dintre reţele (conectarea aeroporturilor (Otopeni şi Traian Vuia) şi a porturilor (Drobeta Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavodă, Galaţi şi Constanta) cu infrastructura feroviară şi rutieră).

Violeta Bulc, comisarul european pentru transport, a declarat: "Trebuie să intensificăm eforturile ca să ne asigurăm că reţeaua centrală, esenţială pentru fluxurile de mărfuri şi pasageri în întreaga UE, va fi complet operaţională până în anul 2030. Acum este momentul să investim în proiectele TEN-T, maximizând beneficiile facilităţii «Conectarea Europei» şi ale Planului de investiţii recent lansat de Comisie. Reţeaua TEN-T este esenţială pentru o Uniune care luptă pentru dezvoltare, noi locuri de muncă şi competitivitate. Pe măsură ce Europa iese încet din criza economică, avem nevoie de o Uniune conectată, fără bariere, pentru ca piaţa unică să prospere".

Cele nouă studii, câte unul pentru fiecare coridor de transport trans-european, analizează starea infrastructurii actuale, problemele care împiedică fluxurile de pasageri şi marfă şi identifică acţiunile care trebuie realizate până în 2030. Rezultatele studiilor includ liste preliminare cu proiecte care vizează completarea transportului transfrontalier, eliminarea blocajelor şi sporirea interoperabilităţii.