DG Petrol a depus plângere penală împotriva conducerii BCR

Distribuitorul de produse petroliere DG Petrol şi asociatul său majoritar, Dan Ignişka, au înaintat Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) o plângere penală îndreptată împotriva lui Tomas Spurny, Preşedintele Executiv al BCR, a lui Jurgen Kristiaan De Ruijter, Directorul diviziei de recuperare şi restructurare din cadrul băncii, şi a altor angajaţi ai BCR, precum şi a Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR), prin Adrian Lotrean, senior partner, potrivit documentului văzut de ziarul BURSA.

DG Petrol şi Dan Ignişka reclamă săvârşirea infracţiunilor de falsificare de titluri de credit sau instrumente de plată, punere în circulaţie de valori falsificate, abuz în serviciu în formă continuată şi constituirea unui grup infracţional organizat, se arată în plângere.

Cei doi reclamanţi solicită şi plata unor despăgubiri de 275 milioane lei, la care s-ar adăuga daune morale, sumă reprezentând prejudiciul efectiv, cât şi câştigul nerealizat ca urmare a imposibilităţii DG Petrol de a-şi susţine litigiul pe care îl are pe rolul instanţelor judecătoreşti din Londra.

Documentul depus la DNA precizează că DG Petrol şi BCR au încheiat, la 21 noiembrie 2007, un contract de facilitate de credit multiprodus.

La data de 30.04.2009, având în vedere modificările ce au avut loc în structura acţionariatului DG Petrol, BCR a solicitat emiterea unui bilet la ordin avalizat de Dan Ignişka, în calitate de asociat majoritar al debitoarei, bilet care a fost predat BCR pe 27 mai 2009, potrivit plângerii.

Dan Ignişka subliniază că a fost de acord cu semnarea biletului la ordin întrucât, la data respectivă, cunoştea prevederile contractului, ştiind ce obligaţii îşi asuma, dar şi pentru că DG Petrol avea posibilitatea financiară să ramburseze integral împrumutul.

Omul de afaceri atrage atenţia că biletul la ordin a fost emis de companie "în alb", singurele menţiuni cuprinse fiind: "numele emitentului şi contul IBAN al acestuia", "semnătura emitentului", "locul emiterii", "numele beneficiarului", "datele şi semnătura avalistului" şi menţiunea "fără protest".

"Prin urmare, biletul la ordin nu cuprindea menţiuni privitoare la data emiterii (deşi acesta fusese predat la data de 27 mai 2009), si nici la rubricile: «data scadenţei» şi «valoarea reprezintă»".

Având în vedere aceste lipsuri, BCR nu avea dreptul legal de a primi un astfel de instrument de plată în portofoliu, se precizează în plângerea DG Petrol.

Pe 19 noiembrie 2010, compania şi BCR au încheiat un nou act adiţional, condiţionat de bancă, prin care valabilitatea contractului de credit a fost prelungită cu două luni.

Dan Ignişka subliniază că respectivul act adiţional nu a fost semnat de domnia sa, care era doar un terţ, fără obligaţii, în raport cu acest act juridic.

"De altfel, nu există niciun original semnat la acea dată şi, în consecinţă, BCR nu are cum să fie în posesia unui asemenea document".

În plângerea penală se afirmă că, deşi contractul de credit a fost prelungit pe 19 noiembrie 2010 cu 60 de zile, BCR nu a solicitat reprezentanţilor DG Petrol emiterea unui nou bilet la ordin, avalizat de persoana pe care aceştia o considerau îndreptăţită.

Banca era obligată să facă acest lucru chiar de Normele BNR si BCR, privind utilizarea biletului la ordin, care stipulau: "dacă produsul tip credit este prelungit/eşalonat la rambursare în rate (în bază de act adiţional), se va completa un nou BO în alb, stipulat «fără protest», avalizat, care va avea ca dată de emitere data intrării în vigoare a actului adiţional; biletul iniţial se anulează şi se restituie împrumutatului, împreună cu eventualele alonje".

BCR a optat pentru utilizarea aceluiaşi bilet la ordin, conform oficialilor DG Petrol.

"În continuare, reprezentanţii băncii au completat biletul la ordin, falsificându-l atât în ceea ce priveşte data emiterii şi a scadenţei, cât şi cu privire la contractul în baza căruia a fost emis respectivul titlu de credit".

Reprezentanţii DG Petrol precizează că angajaţii BCR au completat rubrica "data emiterii" cu 19 noiembrie 2010, în locul datei reale a emiterii, de 27 mai 2009, "deci cu o «bătaie» de 18 luni!"

"Mai mult, aşa cum am menţionat, rubrica referitoare la scadenţă nu a fost completată de către emitent. Însă, urmare a falsului săvârşit, pe titlul de credit figurează drept dată scadentă ziua de 06.03.2013", declară domniile lor, subliniind că, în realitate, BCR ar fi putut cere plata cel mai târziu la 20 noiembrie 2010, deci cu doi ani şi patru luni mai devreme.

Aceştia semnalează că rubrica "valoarea reprezintă" a fost contrafăcută, fiind completată cu menţiunea că biletul la ordin reprezintă contravaloarea unui alt contract de credit decât cel real.

"Aşadar, se poate observa cu uşurinţă faptul că falsificarea titlului de credit, prin contrafacerea celor trei rubrici, a fost efectuată din dorinţa de a crea aparenţa existenţei unui nou bilet la ordin", susţin oficialii DG Petrol.

Cu toate aceste neconformităţi, BCR a introdus la plată biletul la ordin, pe 8 martie 2013, documentul fiind, însă, refuzat, se mai arată în plângere.

În aceste condiţii, banca a formulat o cerere de executare silită împotriva lui Dan Ignişka, pe care a înaintat-o unui birou de executor judecătoresc, conform sesizării transmise DNA.

Executorul judecătoresc a admis cererea, dispunând deschiderea unui dosar de executare silită împotriva domnului Ignişka, notează documentul.

În ciuda avalanşei de popriri şi alte forme de executare silită, BCR se opreşte brusc, fără explicaţii, solicitând întreruperea executării silite, executorul judecătoresc dispunând, prin Încheierea din data de 11.02.2014, încetarea executării silite împotriva asociatului majoritar al DG Petrol.

Autorii sesizării către procurorii anticorupţie consideră că faptele reprezentanţilor BCR privitoare la biletul la ordin se încadrează infracţiunii de falsificare de titluri de credit sau instrumente de plată.

Introducerea la plată a biletului la ordin şi solicitatea executării silite a lui Dan Ignişka, ar întruni, în opinia oficialilor DG Petrol, elementele constitutive ale infracţiunii de punere în circulaţie de valori falsificate.

Autorii plângerii consideră că faptele reprezentanţilor BCR reprezintă şi abuz în serviciu, din cauză că şi-ar fi îndeplinit activitatea în mod defectuos, cauzând o vătămare a drepturilor lor.

Se apreciază că "reprezentanţii băncii s-au constituit într-o structură organizată, fiind formată din mai mult de trei persoane, au acţionat în mod coordonat în scopul comiterii infracţiunilor prezentate mai sus şi pentru a obţine direct un beneficiu financiar", ceea ce reprezinta săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, afirmă domniile lor.

Grupul infracţional a fost sprijinit de Casa de Insolvenţă Transilvania, administratorul judiciar al DG Petrol, se mai spune în plângere.

CITR a manifestat o atitudine pasivă în îndeplinirea atribuţiilor care îi reveneau, în condiţiile în care BCR s-a opus planului de reorganizare a companiei, fiind singurul creditor aflat în această situaţie, reclamă autorii plângerii. Banca a fost şi împotriva redresării prin vânzarea unor bunuri aflate în proprietatea distribuitorului de produse petroliere, deşi acestea nu fuseseră gajate către BCR, şi a depus o cerere de intrare în faliment a societăţii, precizează domniile lor.

Documentul menţionează, drept exemple pentru susţinerea acestei afirmaţii, refuzul CITR de a depune concluzii în faţa instanţelor de judecată, lăsând toate cererile la aprecierea acestora. În toate contestaţiile la procesele verbale ale Adunării Creditorilor, formulate de BCR, sau în alte cereri, care s-au aflat sau se află în acest moment pe rol, cât şi la somările "repetate şi exprese ale Judecătorului Sindic, adresate reprezentanţilor Casei de Insolvenţă Transilvania prezenţi în instanţă, de a-şi exprima punctul de vedere în calitatea de Administrator Judiciar, acestea fiind formulate de instanţă atât la termenul de judecată din 19.11.2013 (judecarea cererii de intrare în faliment a DG PETROL S.R.L.), cât şi la momentul judecării contestaţiilor formulate de creditoarea BCR, la termenul de judecată din data de 18.02.2014, când toate părţile au înţeles să pună concluzii, numai CITR, dând dovadă de o pasivitate inexplicabilă chiar şi pentru Judecătorul Sindic, care s-a declarat contrariat, a lăsat toate cererile la aprecierea instanţei".

Reprezentanţii DG Petrol susţin că legăturile care atestă complicitatea infracţională dintre BCR şi Casa de Insolvenţă Transilvania sunt "cât se poate de directe şi de publice, fiind parteneri într-o societate comercială listată la Bursa de Valori Bucureşti", la care CITR este acţionar, iar BCR creditor.