Die Welt: "Viitorul industriei auto germane este în România"

Daimler, Siemens, Bosch şi Thyssen Krupp sunt doar câteva dintre numele mari ale industriei germane prezente de circa zece ani în Sibiu, unde sectorul auto este în plină dezvoltare, scrie Die Welt, susţinând că viitorul lui este acum în ţara noastră.

Centrala Daimler din Stuttgart are mari aşteptări de la Bernd Krottmayer, directorul companiei "Star-Transmission" din România, ce produce componente auto. Fabrica ei din Transilvania ar trebui să impulsioneze strategia de creştere a companiei pentru 2020, astfel încât să transforme Mercedes-Benz în cea mai cumpărată şi cea mai profitabilă marcă de maşini.

Pentru aceasta, concernul introduce noi modele, care fac necesare mai multe mecanisme. Acestea vor fi montate la Sebeş, unde Daimler va investi 300 milioane de euro într-o fabrică. Krottmayer a explicat că Daimler nu va muta aici producţia din Germania, ci va prelua capacităţile suplimentare.

Extinderea este pentru Krottmayer o treabă de rutină din 2010, când a fost trimis la fabrica din ţara noastră. În acel moment, se aflau aici 450 de angajaţi, iar astăzi sunt peste o mie. Viitoarele investiţii implică şi angajări, deşi Krottmayer nu poate spune exact numărul lor.

Daimler concurează din ce în ce mai mult cu alţi investitori germani, pentru a atrage angajaţi în Transilvania. Coloniştii germani au contribuit la dezvoltarea zonei şi au dus numele Transilvaniei în lume, pe parcursul Evului Mediu. Aşa cum saşii au venit aici în secolul al XII-lea, ca să administreze regiunea şi să-i asigure bunăstarea, la fel astăzi, de zece ani, investitorii germani continuă să vină, creând aici locuri de muncă.

Epicentrul acestui boom este municipiul Sibiu, unde, printre cele aproximativ 800 de firme germane, sunt prezente Siemens (cu trei fabrici), Continental, Thyssen Krupp şi multe altele, de mărime medie. Tot aici locuieşte Bernd Krottmayer, care apreciază că, deşi Sibiul nu este un oraş tipic industrial, găzduieşte multe companii auto, stabilite aici în ultimii ani. Oficialul Daimler este de părere că situaţia se explică nu doar prin prisma salariilor mici cerute de conaţionalii noştri, ci şi datorită faptului că Sibiul este o zonă germanofonă şi are o infrastructură solidă.

Primarul Klaus Johannis a atras investitori, a simplificat formalităţile, a combătut corupţia şi birocraţia, a construit infrastructura şi a restaurat chiar şi centrul vechi al oraşului, mai scrie Die Welt, care aminteşte de realegerea lui în 2012, cu 77,9% dintre voturi. Datorită acestui fapt, Forumul Democrat al Germanilor din România are acum nouă primari în regiune.

Şi Arnold Klingeis, primarul din Avrig, de asemenea reales, intenţionează să atragă investitori în oraş. Domnia sa îşi explică succesul economic al nemţilor în Transilvania prin bunele relaţii istorice dintre ei şi români, neafectate de tensiuni, ca în cazul relaţiilor românilor cu maghiarii. 'Saşii din Transilvania au construit regiunea şi se bucură chiar şi azi de un renume', spune el, amintind totodată că 'dacă au existat deseori tensiuni între maghiari şi români, aşa ceva nu s-a petrecut niciodată cu germanii'.

Die Welt aminteşte că, în 2008, când a preluat fabrica din Sibiu a companiei Marquardt (ce produce întrerupătoare), omul de afaceri Jürgen Schmidt a trecut peste prejudecata potrivit căreia imaginea României este legată de sărăcie şi corupţie. Domnia sa apreciază mai ales nivelul de viaţă din Sibiu, unde, la sfârşitul săptămânii, "pur şi simplu mergi în oraş şi apare oricând ceva interesant". Schmid mai apreciază centrul vechi al oraşului, înfrumuseţat şi restaurat, şi, în general, îi place "felul de a fi deschis al oamenilor, care are mai degrabă ceva din Italia decât din Europa de Est".

Investitorii pun mare accent pe cunoştinţele de limbă germană. De aceea, mulţi dintre sibieni iau în calcul o educaţie preuniversitară germanofonă. În Sibiu, astfel de clase sunt formate în proporţie de 90% din elevi români.

În acelaşi timp, companiile germane din Sibiu se dezvoltă continuu. În aprilie 2013, Marquardt şi-a încheiat al cincilea proces de extindere şi a ajuns la 1.400 de angajaţi. În funcţie de conjunctură, numărul lor ar urma să crească în următorii 2-3 ani până la 1.900. Şi furnizorul de automobile Continental a efectuat, în februarie 2012, a patra extindere în ceea ce priveşte fabricile, iar numărul angajaţilor a crescut de la 1.800 la 2.300. Statisticile româneşti arată că, datorită investitorilor, rata şomajului zona Sibiului a scăzut de la 10,3% (2000) la circa 4,1% (2012), sub media naţională.

În Blaj, Bosch Rexroth produce, din 2007, componente pentru tehnică de mişcare liniară. Tot acolo, compania a deschis, în iunie, o fabrică de senzori pentru automobile, sporind, astfel, numărul de angajaţi din oraş, de la 570 la 900.

În ultimul an, Star Transmission, deţinută de Daimler, s-a implicat, alături de alte companii, în planificarea unei şcoli de afaceri germane în Sibiu. Cei 25 de studenţi din fiecare clasă ar urma să fie formaţi în special în mecatronică, fabricare de ustensile şi electronică. Consilierii din guvernul regional al landului Baden-Württemberg (de unde provin multe companii stabilite acum în Transilvania) ar urma să pregătească programele de predare, iar Jürgen Schmidt este încântat de numărul mare al angajaţilor tineri, "care sunt competenţi şi contribuie la acest succes".