Digitalizarea şi reformarea ANAF- condiţii necesare pentru o concurenţă loială în mediul de afaceri

• Gheorghe Piperea: "Sunt 401.000 societăţi care nu depun situaţii financiare" • Mihai Daraban: "Economia românească este extrem de polarizată" • Daniela Teodoru: "Dacă vrem ca reformarea ANAF să aibă succes, trebuie să culegem cât mai multe informaţii de la mediul privat de afaceri"

Pentru o concurenţă loială şi egalitate de şanse în mediul de afaceri, este necesar rapid de digitalizarea ANAF şi de verificarea companiilor ce prezintă un risc ridicat, real, pentru bugetul public, aşa cum sunt cei 401.000 agenţi economici care nu au depus situaţia financiară sau bilanţul activităţii la instituţiile publice de resort, au afirmat, ieri, participanţii la conferinţa "Capitalizare pentru performanţă", eveniment organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) în parteneriat cu Casa de avocatură Piperea şi Asociaţii.

"Tema majoră a conferinţei este capitalizarea pentru performanţă, într-o economie de piaţă, pusă din ce în ce mai mult la îndoială de ultimele evoluţii de pe plan global, regional şi naţional. Performanţa nu există fără capitalizare, iar companiile din ţara noastră se confruntă cu pierderi din cauza crizelor prin care trecem. Pierderile înregistrate de firme duc la două lucruri. Ori sunt acoperite de acţionari cu bani de acasă, ori prin creditare bancară. Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu arată că există sute de mii de întreprinderi mici şi mijlocii care ar trebui să fie lichidate pentru că nu şi-au acoperit necesarul de bani pentru acoperirea debitelor. Cum tratăm acest mare elefant din odaie pe care refuzăm să îl observăm? Riscurile care incumbă o oarecare confidenţialitate cu privire la mute societăţi înregistrate la Oficiul Naţional Registrul Comerţului care nu depun bilanţul contabil sunt extrem de mari. Când vrei să faci o afacere şi nu găseşti informaţii despre un viitor partener, nu ai la dispoziţie decât calea grea a unui due-dilligence foarte costisitor sau să renunţi la afacere din cauza riscurilor. CCIR se poate implica în furnizarea acestor informaţii, iar rolul ei s-ar putea să fie ranforsat ca instrument al economiei de piaţă dacă trece proiectul de lege din Parlament ce prevede înfiinţarea unui catalog al firmelor", a afirmat avocatul Gheorghe Piperea, profesor în cadrul Departamentului de drept privat al Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti.

Domnia sa a precizat că un indicator foarte important al modului în care statul român tratează concurenţa loială şi egalitatea de şanse este controlul fiscal.

"Dacă ai control fiscal extrem de dur şi foarte insistent pentru o zonă de 700.000 companii care depun situaţii financiare, dar care sunt supuse controlului, iar pe de altă parte, pentru cei care nu depun situaţii financiare, nu ai control, nu există concurenţă şi nu se respectă articolul 135 din Constituţie, care spune că «statul trebuie să asigure libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie». Controlul trebuie făcut pe baza unui algoritm de valorificare a componentei de risc, dar acest algoritm trebuie făcut pe date corecte.

Sunt 401.000 societăţi care nu depun situaţii financiare", a spus Gheorghe Piperea.

El a criticat şi aşa zisa procedură de optimizare fiscală folosită de unele companii, care, în opinia sa, se află la limita evaziunii fiscale: "Optimizarea fiscală este la doi paşi distanţă de evaziunea fiscală, fiind foarte greu să defineşti graniţa dintre ele. Dacă aş fi decident politic, m-aş gândi să pun un asterisc la optimizarea fiscală, pentru că există un grad de risc şi nu este o chestiune simplă. Apoi mai este o problemă: dosarele preţurilor de transfer sunt foarte uşor acceptate pentru companiile multinaţionale şi greu acceptate pentru companiile româneşti", a menţionat Gheorghe Piperea.

Gheorghe Piperea susţine că, dacă nu vom asista rapid la o redresare a mediului de afaceri, a condiţiilor de business, este posibil ca în luna octombrie sau noiembrie multe companii să înregistreze situaţii de dificultate financiară sistemică şi să asistăm la sărăcirea clasei de mijloc şi înfometarea persoanelor vulnerabile.

• Companiile cu capital integral românesc, slab productive comparativ cu companiile străine din ţara noastră

Companiile cu capital integral românesc, deşi sunt de 21 de ori mai numeroase decât companiile cu capital integral străin care activează în ţara noastră, nu păstrează aceeaşi diferenţă atunci când ne uităm la cifra de afaceri şi taxele plătite, potrivit unei analize a mediului de afaceri naţional prezentată de Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

Acesta a spus: "Sunt 714.500 de companii cu 100% capital privat românesc, versus 33.600 firme cu 100% capital străin, adică un raport de 21 la 1 în favoarea societăţilor noastre. Când ne ducem însă la cifra de afaceri, firmele româneşti realizează 132 miliarde euro pe an, iar companiile străine 100 miliade euro pe an, iar raportul iniţial pentru capitalul autohton se reduce considerabil. Societăţile integral româneşti plătesc 20 miliarde euro pe an taxă pe muncă, companiile străine achită 13 miliarde euro. Dacă ne uităm la profit, cele 714.500 companii 100% româneşti au un profit total de 19 miliarde euro pe an, firmele 100% străine au aproape 7 miliarde euro pe an. Nu se mai păstrează rata de 21 la 1, dar acest lucru este din cauza companiilor cu capital de stat. Este o mare ticăloşie acolo unde este statul acţionar şi nu vorbim doar despre companii gen CFR Marfă, CFR SA sau CFR Călători, ci inclusiv bănci în care statul deţine o parte importantă din acţiuni şi despre companii din domeniul energiei".

El s-a declarat nemulţumit şi de faptul că nu există o situaţie clară a companiilor din ţara noastră la nicio instituţie a statului, dar din datele colectate de Camera de Comerţ şi Industrie a României reiese că avem foarte multe microîntreprinderi, care au în total o cifră de afaceri redusă şi multe IMM-uri, din care o parte însemnată nici nu a depus bilanţul contabil: "Am făcut apel ca înainte de orice măsură de fiscalitate, statul să se orienteze pe mult trâmbiţata colectare şi am încercat să-l ajutăm indicându-le reprezentanţilor acestuia cifrele pe care dânşii le au, la Registul Comerţului şi la ANAF. Discrepanţa este colosală. Nu am primit nici până acum vreun răspuns cu privire la ce se întâmplă cu această diferenţă, de ce sunt 1.170.000 firme active şi de ce au depus bilanţul contabil doar 768.372 companii. Vorbim de aproape 401.000 firme care nu depun nimic. Firmele care au depus bilanţul au 4,2 milioane salariaţi. Din totalul acestor firme, 572.960 companii sunt pe plus, au rezultatul financiar mai mare ca zero, iar 180.000 sunt sub zero. (...) Semnalăm că economia românească e extrem de polarizată. Vorbim de 3845 de firme care reprezintă 0,5% din numărul celor care depun bilanţul şi care realizează 62% din cifra totală de afaceri a tututor celor care depun bilanţul, 329 miliarde euro. În aceste condiţii, nu văd România depăşind 350 miliarde euro cifră de afaceri în următorii cinci ani. Guvernanţii să se gândească la aceste intervale pentru a-şi da seama ce ne aşteaptă. Nu putem să facem abstracţie de aceste cifre pe care nu le putem pune niciodată pe agenda guvernanţilor. Sunt 85 de societăţi care au peste 100 milioane euro cifra de afaceri. Între 50 şi 100 milioane euro avem 134 de societăţi. Dacă scădem companiile de stat rămân 120 de privaţi. Între 10 şi 20 milioane euro avem 1273 de scoietăţi româneşti. Eu cred că se poate sta de vorbă cu ei, dacă vrem să ne gândim că vom face vreodată comerţ overseas. Nu putem să facem acest comerţ cu microîntreprinderi, ci cu societăţi ai căror reprezentanţi îşi pot cumpăra un bilet de avion şi pot sta la hotel", a spus Mihai Daraban, preşedintele CCIR.

• Reformarea digitală rapidă a ANAF - soluţie pentru optimizarea relaţiei dintre stat şi mediul de afaceri

Probleme de mai sus ar urma să fie rezolvate odată cu digitalizarea ANAF şi cu schimbarea procedurilor de control efectuate de această instituţie publică, susţine Daniela Teodoru, director general al Direcţiei Generală Coordonare Control Fiscal din cadrul ANAF, menţionând: "În prima etapă a acestei reforme lucrăm la analiza şi pregătirea modificărilor legislative, după care venim cu elaborarea procedurilor şi apoi de programe informatice. Totul va fi informatizat. În prezent, o inspecţie fiscală poate să dureze 3 luni, 6 luni sau mai mult. Perioada de control va fi redusă semnificativ, după reformarea instituţiei".

Domnia sa a spus că reformarea ANAF se va finaliza în 2025, că planul de implementare a reformelor conţine termene foarte strânse şi o monitarizare atentă din partea Comisiei Europene. Reprezentantul ANAF a arătat că instituţia publică se confruntă cu o lipsă acută de personal, având doar 2300 de angajaţi în toată ţara, din care o parte vor ieşi la pensie în următorii doi-trei ani. Sia-Nicoleta Jiru, director în cadrul Direcţiei Generale Coordonare Control Fiscal din cadrul ANAF, susţine că reforma digitală a instituţiei publice şi noile proceduri vor duce la minimizarea interacţiunii fizice cu cei supuşi controlului fiscal: "În viitor, după ce sistemul de analiză de risc va fi implementat integrat şi va permite stabilirea unoir riscuri care ne vor fi transmise, vom ajunge în control doar la acei contribuabili ce reprezintă risc fiscal ridicat şi real faţă de ANAF. Ştim că au existat cazuri când inspectorii ANAF au bătut degeaba la uşa unor companii, dar încercăm să ajungem doar la cei cu riscuri reale şi să ajungem ca majoritatea verificărilor să le putem face mai mult din birou, iar interacţiunea fizică să fie minimizată cu cei supuşi controlului".

• Capitalizare şi bancabilizare prin IMM Invest

Companiile din ţara noastră au avut şansa, în ultimii doi ani, să se capitalizeze şi să se bancabilizeze prin intermediul programului IMM Invest, care va continua sub forma IMM Invest Plus, a arătat Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Naţional pentru Garantarea Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM).

Finanţările acordate prin programul IMM Invest au fost folosite de companii, în majoritate, pentru capitalul de lucru şi mai puţin pentru investiţii, a mai spus directorul general al FNGCIMM, care a prezentat situaţia privind impactul programului asupra economiei naţionale şi impactul asupra bugetului de stat.

"Din cele 60.000 de garanţii acordate pe IMM Invest, 85% au mers în finanţarea capitalului de lucru şi doar 15% au mers in investiţii. FNGCIMM a aprobat 60.000 garanţii, valoarea infuzată de sistemul financiar-bancar fiind 40 miliarde lei, adică 5% din PIB, iar garanţiile acordate de noi fiind de 33 miliarde lei, ceea ce înseamnă salvarea a peste un milion de locuri de muncă. Când am luat în 2020 decizia implementării acestui program, am observat că 34% din IMM-uri aveau capital negativ sau erau în dificultate. (...) Prin programul IMM Invest am reuşit să închidem cu unu din patru IMM-uri bancabile, faţă de unu la şapte înainte de derularea programului. Astfel, pe lângă faptul că a avut efect multiplicator cash în economie de 1 la 22, IMM Invest a fost şi un program de bancabilizare a companiilor din ţara noastră", a spus Dumitru Nancu.

Din analiza prezentată de directorul general FNGCIMM, impactul fiscal ne arată că garanţiile acordate în ultimele şase luni ale anului 2020 prin programul IMM Invest au fost acoperite de taxele şi impozitele plătite de companiile finanţate. Astfel, s-au întors la bugetul de stat 12 miliarde lei cu titlu de impozite şi taxe plătite de cele 25.000 IMM-uri ce au primit finanţare, sumă din care 7,7 miliarde lei reprezintă contribuţii pe muncă, 3,6 miliarde lei TVA plătit de firme şi 1,6 miliarde lei impozit pe profit.

Dumitru Nancu a amintit că programul va continua într-o nouă formulă, pe un nou cadru european.

"Guvernul a aprobat prin OUG 99/2022 programul IMM Invest Plus şi a notificat Comisia Europeană pe noul cadru temporar legat de agresiunea Rusiei contra Ucrainei. De la 1 august vom deschide platforma pe toate cele şase componente: IMM Invest România, Agro IMM Invest, IMM Prod, Garant Construct, Innovation, Rural Invest", a concluzionat directorul general al FNGCIMM.