DIGUL DIN CONSTANŢA Luptele dintre constructori pun în pericol banii europeni

• 80 de milioane de euro s-ar putea duce pe apa Sâmbetei

• Printre constructori se numără compania "Grup Servicii Petroliere" a lui Gabriel Comănescu şi cea care construieşte canalul Bâstroe

Statul riscă să piardă aproape 80 de milioane de euro de la Uniunea Europeană din cauza unor contestaţii pe bandă rulantă la licitaţia de atribuire a contractului de extindere a digului de larg din Constanţa. Contestaţiile, urmate de 18 procese în instanţă, ameninţă să întârzie cu luni bune începerea lucrărilor la dig care s-ar putea prelungi dincolo de primăvara anului 2013, data până la care putem accesa fondurile europene.

Oferta depusă de "Grup Servicii Petroliere", controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu, şi compania belgiană "Jan de Nul" s-a situat pe locul al treilea, după ofertele depuse de compania germană "Josef Mobius Bau" AG şi cea a olandezilor de la "Van Oord", la licitaţia pentru construcţia digului de larg Constanţa.

GSP-ul lui Comănescu a făcut, însă, contestaţie după contestaţie la decizia Autorităţii Contractante (Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime), până când a ajuns să fie desemnată câştigătoarea licitaţiei, după descalificarea, pe rând, a ofertelor depuse de cei care s-au clasat înaintea ei.

Conducerea "Grup Servicii Petroliere" se plânge acum, când a fost declarată în sfârşit, câştigătoare, că nu poate să se apuce de treabă, pe de o parte, din cauza numeroaselor procese deschise de foştii competitori, şi, pe de altă parte, din cauza anulării de către instanţe a unor decizii favorabile companiei lui Comănescu.

Avocaţii GSP spun că au făcut trei contestaţii până când oferta lor a fost declarată câştigătoare de Autoritatea Contractantă. După prima, câştigătorul a rămăs tot Josef Mobius, iar după a doua, a fost desemnat Van Oord.

"Cei de la Van Oord au apelat, ulterior, şi ei la instanţă, astfel că, în prezent, sunt peste 10 procese des-chise în jurul acestei licitaţii şi am ajuns să ne hârjonim în instanţă. Rezolvarea acestor procese ar putea dura ani întregi, ceea ce periclitează finalizarea la timp a construcţiei digului", au mai explicat, ieri, avocaţii GSP.

Înverşunarea celor trei ofertanţi este, la prima vedere, greu de înţeles întrucât cei de la GSP susţin că nu s-ar alege cu un profit semnificativ din construcţia digului de larg Constanţa, ci, mai curând, cu prestigiu. Construcţiile hidrotehnice sunt, de altfel, un domeniu de activitate nou pentru GSP, specializată pe construcţia de conducte submarine şi pe foraj. Din acest motiv, Comănescu s-a aliat cu compania "Jan de Nul", specializată pe construcţii hidrotehnice şi vestită, printre altele, pentru construcţia unei insule palmier în Dubai.

"GSP doreşte să îşi extindă activitatea pe domeniul construcţiei hidrotehnice ca să aibă un portofoliu de lucrări cu care să se prezinte şi la alte licitaţii. Există riscul să iasă şi pe pierdere din această lucrare, dar contează foarte mult portofoliul de lucrări, aceasta nu este o luptă purtată neapărat în plan material", au declarat, ieri, reprezentanţii companiei.

Atât statul român, cât şi cei trei ofertanţi par să fi pierdut timp preţios prin tribunale, dat fiind că cele 80 de milioane de euro puse la dis-poziţie de UE pentru această lucrare pot fi accesate doar până în primăvara lui 2013. Cum construcţia digului este estimată la 24 de luni, rezultă că trebuie ca lucrările să înceapă cât mai repede pentru ca Româ-nia să nu piardă banii din fondurile europene.

Oferta făcută de consorţiul dormat din GSP şi "Jan de Nul" se ridică la 99,6 milioane de euro, având prevăzut un timp de execuţie de 24 de luni. Oferta germanilor de la "Josef Mobius" a fost de 80,5 milioane de euro, cu un timp de execuţie de 18 luni. Reprezentanţii GSP susţin că este improbabil ca cineva să poată finaliza lucrarea în doar 18 luni, dat fiind faptul că trei-patru luni pe an nu se poate lucra în Marea Neagră din cauza temperaturii şi a curenţilor.

Extinderea digului de larg al portului Constanţa cu 1050 de metri este considerat un proiect strategic regional. UE finanţează 75% din valoarea lucrărilor, restul de 25% venind de la stat.