DIICOT CLASEAZĂ, PARCHETUL GENERAL VERIFICĂ Şefii Jandarmeriei scapă, momentan, de dosarul 10 august

Decizia procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) prin care au fost clasate acuzaţiile aduse şefilor Jandarmeriei pentru intervenţia în forţă împotriva manifestanţilor paşnici din 10 august 2018 din Piaţa Victoriei, a iscat nemulţumire în rândul societăţii civile şi l-a găsit nepregătit pe procurorul general al României, Gabriela Scutea.

Şefa Ministerului Public a declarat ieri că nu a avut timp să citească atent cele 235 de pagini ale ordonanţei de clasare emisă de DIICOT, dar a ţinut să asigure cetăţenii că dosarul 10 august va continua să fie instrumentat de Parchetul Militar şi că ordonanţa respectivă va fi verificată din punct de vedere ierarhic de către Parchetul General.

Procurorul General Gabriela Scutea a spus: "Acest dosar se derulează în continuare pentru stabilirea adevărului şi elucidarea tuturor acuzaţiilor. (...) Cercetarea de către DIICOT a faptelor comise de personalul cu funcţii de conducere din cadrul Ministerului de Interne a fost o opţiune a procurorilor militari care au dispus declinarea dosarului către direcţia respectivă. (...)

Înţeleg emoţia publică suscitată de acest dosar. Procurorii au obligaţia să administreze probele imparţial şi complet. Toate actele din dosar vor fi cântărite în cadrul controlului ierarhic".

Şefa Ministerului Public a refuzat să precizeze dacă va infirma sau nu ordonanţa emisă de procurorii DIICOT, susţinând că este prematur să afirme acest lucru, deoarece abia au fost demarate verificările cu privire la aspectele din documentul respectiv.

Referitor la ordonanţa de clasare, Doru Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989 şi unul dintre participanţii la protestul din 10 august 2018, a declarat pentru Ziarul BURSA: "Personal, nu am simţit nimic în momentul emiterii deciziei DIICOT. Cu atâta experienţă în spate în legătură cu procurorii şi cu parchetele în dosarele Revoluţiei şi mineriadei din 13-15 iunie 1990, am intuit încă de anul trecut că acest dosar nu este de competenţa DIICOT, ci de competenţa Parchetului Militar. Procurorii militari, printr-o mârşăvie, au trimis acest dosar la DIICOT şi iată că s-a pierdut încă un an".

• Dosar tergiversat de Parchetul Militar şi de DIICOT

Domnul Mărieş a amintit că Felix Bănilă, fostul procuror-şef al DIICOT, omul lui Liviu Dragnea, a solicitat acest dosar pentru studiu, deoarece Jandarmeria înaintase o plângere cu privire la existenţa unei eventuale lovituri de stat. Plângere care acum a fost clasată de DIICOT.

"Gheorghe Coşneanu, şeful de atunci al Parchetului Militar, a profitat de solicitarea lui Bănilă, a remis dosarul către DIICOT şi s-a spălat pe mâini de evenimentele din 10 august. Este o practică a procurorilor să scape de aceste dosare care sunt ca un cartof fierbinte pentru ei. În acel moment, am precizat că DIICOT nu are competenţă, deoarece conform legii şi ultimelor precizări ale Curţii Constituţionale, în dosarele în care sunt implicaţi militari şi civili, competenţa aparţine exclusiv parchetelor militare. După preluarea dosarului, Felix Bănilă şi procurorul Doru Stoica, în loc să reţină doar datele de care aveau nevoie în instrumentarea plângerii depusă de Jandarmerie şi să remită dosarul către Parchetul Militar în maximum o lună, l-au ţinut aproape un an. Asta după ce nu s-a făcut nimic, timp de un an, la Parchetul Militar. Acum, dosarul este trimis din nou la Parchetul Militar", ne-a spus Doru Mărieş.

El a precizat că nu are nicio importanţă că şefii Jandarmeriei au scăpat de acuzaţiile aduse în dosarul instrumentat de DIICOT.

"Important este ca, odată ajuns la Parchetul Militar, să se lucreze în acest dosar, adică să fie anchetat serios şi să fie adunate probe. Pentru că în dosar Şindilă şi Cucoş pot fi reaudiaţi, aşa cum pot fi audiaţi Liviu Dragnea şi Carmen Dan, şi să fie inculpaţi pentru alte infracţiuni prevăzute de Codul penal", a menţionat Doru Mărieş.

În schimb, Marian Moroşanu, cel cunoscut sub porecla Ceauşescu, unul dintre cei mai cunoscuţi protestatari din Piaţa Victoriei, susţine că este dezamăgit de decizia procurorilor DIICOT.

Marian Moroşanu ne-a spus: "Este o jignire adusă cetăţenilor şi justiţiei române. Constat că, de fapt, nu mai avem justiţie din anul 1948 când puterea a fost preluată integral de Partidul Comunist Român. Nu este o dezamăgire, ci o jignire faţă de oamenii care au protestat ani la rând în Piaţa Victoriei pentru un stat de drept şi pentru independenţa justiţiei. Ce s-a întâmplat în 10 august şi modul în care a fost instrumentat acest dosar de către DIICOT este o copie fidelă a ceea ce s-a petrecut în dosarul 13-15 iunie 1990. Nimeni nu este vinovat, decât unul sau doi jandarmi, aşa numiţii acari ai lui Păun, care au fost desemnaţi ţapi ispăşitori. Scapă de urmărire penală toţi şefii Jandarmeriei care fuseseră cercetaţi de Parchetul Militar, iar acest lucru este o jignire, o insultă la adresa noastră. Nu ştiu cum să mai cataloghez această justiţie pe care o vrem, pe care o avem, pe care o cerem, iar ei se apără şi beneficiază de pensii speciale. Merită pensii speciale cei care au clasat dosarul 10 august? Merită aceste venituri doamna Hossu şi toţi procurorii din acest dosar? Le dăm pensii speciale şi prime pentru că au realizat ceea ce şi-au dorit Liviu Dragnea şi toţi cei urmăriţi penal, iniţial, în acest dosar. Este o jignire la adresa victimelor din Piaţa Victoriei, la adresa victimelor mineriadelor şi victimelor Revoluţiei".

El a precizat că, chiar şi în aceste condiţii, va apăra în continuare justiţia şi statul de drept şi nu va abandona lupta, deşi crede că în interiorul justiţiei mai există anumite "cârtiţe".

În privinţa dosarul trimis la Parchetul Militar, Moroşanu a atras atenţia că instituţia respectivă este condusă de un procuror care a blocat iniţial dosarul Revoluţiei şi că se teme că dosarul 10 august va avea aceeaşi soartă.

• Irma Oţetaru: "Decizia - o sfidare la adresa protestatarilor"

Irma Oţetaru, una dintre doamnele care au protestat, timp de trei ani, în Piaţa Victorie, pentru statul de drept şi pentru independenţa justiţiei, ne-a spus că este revoltată de decizia procurorilor DIICOT.

Irma Oţetaru ne-a declarat: "Decizia DIICOT privind clasarea dosarului 10 august reprezintă o sfidare totală la adresa tuturor celor care timp de trei ani am apărat în Piaţa Victoriei statul de drept şi independenţa justiţiei. Practic, efectiv, noi nu contăm pentru procurorii care au instrumentat acest dosar şi au ajuns la soluţia clasării. Noi am fost de partea justiţiei, chiar când magistraţii au protestat pe scările Curţii de Apel, am stat în ploaie, în soare, în vânt, în zăpadă, pentru a le apăra independenţa, iar acum o parte din corpul magistraţilor a ales să ne sfideze. Timp de trei ani, noi nu am protestat în favoarea vreunui partid, nici pentru vreun interes politic, ci pentru un stat de drept, pentru o justiţie dreaptă, iar acum sunt dezamăgită. După o astfel de decizie, precum cea luată de DIICOT, mi se pare că tot ce am făcut noi, a fost cam în zadar. Modul în care a fost instrumentat acest dosar seamănă izbitor cu instrumentarea dosarelor Revoluţiei şi 13-15 iunie 1990. Constatăm că la noi nu se vrea un stat de drept, ci se doreşte un stat autocrat pe modelul Federaţiei Ruse. După o astfel de decizie, nu aş mai ieşi în stradă să apăr o astfel de justiţie".

Conform unui comunicat de presă emis ieri de DIICOT, instituţia, în 26 iunie 2020, a dispus printr-o ordonanţă clasarea dosarului 10 august sub aspectul săvârşirii, în forma tentativei, a infracţiunii de acţiuni împotriva ordinii constituţionale, precum şi clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii de către suspecţii maior Laurenţiu Valentin Cazan, comisar şef de poliţie Mihai Dan Chirică, colonel Gheorghe Sebastian Cucoş şi colonel Ionuţ-Cătălin Sindile a infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.

Procurorii DIICOT au declinat competenţa de efectuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de purtare abuzivă, abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu constând în aceea că "în data de 10.08.2018, începând cu ora 1800, cu ocazia mitingului organizat în zona Piaţa Victoriei din mun. Bucureşti, au avut loc incidente violente în care au fost implicate forţele de ordine din cadrul Jandarmeriei Române, în urma cărora a rezultat rănirea mai multor persoane", în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Parchetelor Militare.

• Procurorii DIICOT: "Zonele unde s-a tulburat ordinea publică au fost izolate, fiind luate măsuri legale"

În ceea ce priveşte plângerea depusă de Jandarmeria Română, privind presupusa tentativă de lovitură de stat a manifestanţilor de la protestul Diasporei, procurorii explică faptul că "acţiunile violente circumscrise evenimentelor publice care au avut loc în data de 10 august 2018 pe parcursul desfăşurării autointitulatului "Miting al Diasporei", într-un demers de contestare a calităţilor profesionale/morale ale unor membrii ai executivului şi Parlamentului, chiar dacă scopul declarat a fost acela de determinare a renunţării acestora la funcţiile publice deţinute, nu au avut şi nu au putut avea valoarea de afectare a securităţii naţionale circumscrisă unei acţiuni menite fie a genera schimbări la nivelul ordinii constituţionale, fie a îngreuna sau împiedica exercitarea puterii de stat". În ordonanţa de clasare a anchetei se mai arată că "datele referitoare la acţiunile de protest din data de 10.08.2018, nu au indicat o situaţie generatoare a unei crize de ordine publică care prin complexitate, amploare şi intensitate să ameninţe sau să pună în pericol ordinea şi valorile constituţionale, sau îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului".

Referitor la intervenţia în forţă a jandarmilor, procurorii DIICOT spun că era justificată pentru a nu fi puse în pericol viaţa şi integritatea corporală a membrilor forţelor de ordine şi a participanţilor la manifestaţie.

"În urma numeroaselor incidente violente dintre protestatari şi forţele de ordine, momentul intervenţiei a fost decis de către comandantul acţiunii şi determinat de necesitatea eliminării riscurilor privind viaţa şi integritatea corporală a membrilor forţelor de ordine şi a participanţilor la manifestare (violenţele îndreptate împotriva forţelor de ordine începuseră să capete forme extreme culminând cu sustragerea unei arme de foc şi a muniţiei aferente pe fondul blocării, izolării şi agresării brutale în mijlocul mulţimii a unui număr de doi jandarmi; înmulţirea situaţiilor în care, în demersul de agresare a forţelor de ordine, obiectele contondente aruncate de unii protestatari loveau în cădere alţi protestatari, etc.). (...) Pe întreaga durată a acţiunii, forţele de jandarmerie, privite în ansamblul lor, au acţionat gradual pentru restabilirea ordinii publice în zonele unde aceasta a fost grav tulburată, fiind extrase, când a fost posibil, persoanele turbulente din mulţime. Zonele unde s-a tulburat ordinea publică au fost izolate, fiind luate măsuri legale împotriva celor care au comis acte de violenţă, precum şi pentru protecţia participanţilor care se manifestau în mod paşnic şi civilizat", explică parchetul.

• Istoricul dosarului 10 august

Amintim că dosarul privind evenimentele din 10 august 2018, a fost deschis în 11 august 2018 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, în urma depunerii a peste 800 de plângeri împotriva forţelor de ordine. Plângerile îi vizau şi pe Carmen Dan, ministrul de Interne la acel moment, şi conducerile Jandarmeriei Române şi a Capitalei, dar şi pe Liviu Dragnea.

În 14 august 2018, Secţia Militară a Parchetului General preia dosarul şi începe urmărirea penală in rem, adică doar pentru fapte, pentru abuz în serviciu şi purtare abuzivă.

După aproape o lună de la evenimente, în 12 septembrie 2018, Jandarmeria Română depune plângere la DIICOT, în care sesizează infracţiuni împotriva ordinii de stat, acuzând o presupusă lovitură de stat a protestatarilor din Piaţa Victoriei.

În 14 septembrie 2018, procurorii l-au audiat în calitate de martor pe Liviu Dragnea, preşedintele de atunci al PSD, după ce acesta a declarat că în 10 august s-a încercat o lovitură de stat.

Ionuţ Sindile, Sebastian Cucoş, Laurenţiu Cazan şi Mihai Chirica, şefi din Jandarmerie, respectiv Ministerul de Interne, care au coordonat intervenţia forţelor de ordine la manifestaţia din 10 august, sunt chemaţi în 21 septembrie 2018 la Parchet şi informaţi că au fost puşi sub acuzare pentru abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals sau complicitate la săvârşirea acestor infrracţiuni.

În 3 mai 2019, Parchetul anunţă extinderea anchetei şi pentru complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă, justificând evacuarea oamenilorr din Piaţa Victoriei a fost abuzivă.

DIICOT a solicitat, în 26 iunie 2019, dosarul pentru a analiza dacă se pot reuni cauzele de la Secţia Militară a Parchetului General cu cea de la Direcţia de Combatare a Crimei Organizate, deschisă la sesizarea Jandarmeriei Române.

În 2 iulie 2019, Bogdan Licu, procurorul general interimar a declarat că se impune o confruntare între procurorii care instrumentează cele două dosare, pentru a lua o decizie, întrucât cercetările de la Parchetul General au stagnat.

În urma confruntării, la 23 iulie 2019 DIICOT a reunit cele două dosare, iar următorul politician audiat, tot în calitate de martor, a fost, în 20 decembrie 2019, fostul ministru de Interne Carmen Dan.

De atunci şi până la emiterea ordonanţei de clasare, nu s-a mai întâmplat nimic în dosarul privind evenimentele din 10 august 2018 din Piaţa Victoriei.