Instituţiile de credit din Germania, Marea Britanie, Franţa, Spania şi Elveţia au anunţat, împreună, peste 60.000 de reduceri de locuri de muncă în acest an, din cauză că sectorul are de suferit de pe urma dobânzilor negative stabilite de Banca Centrală Europeană (BCE), a încetinirii creşterii economice, incertitudinilor legate de Brexit şi a cerinţelor de reglementare înăsprite, conform Financial Times.
Publicaţia britanică arată că în cazul primelor zece bănci din Europa (după capitalizarea de piaţă), numărul personalului a scăzut cu o cincime după declanşarea crizei financiare, în 2008, la 1,1 milioane de salariaţi. În schimb, scăderea este de aproximativ 7% pentru primele zece bănci din SUA.
Multe dintre aceste disponibilizări au loc la băncile de investiţii din regiune, afectate de o scădere generală a plajei de venituri, precum şi de declinul continuu al cotei de piaţă în favoarea rivalilor americani.
Agenţia de evaluare Moody's, care a modificat săptămâna trecută perspectivele pentru băncile globale la "negative" de la "stabile", avertizează că "decalajul de profitabilitate dintre băncile din zona euro şi rivalii globali se va extinde în continuare", pe termen mediu, în ciuda reducerilor mari de personal.
"Costurile cu reducerea supracapacităţii prin restructurare sunt foarte mari, în timp ce rentabilitatea băncilor va spori abia pe termen lung", au avertizat analiştii Moody's într-un raport.
Cele mai severe reduceri de personal au loc la Deutsche Bank AG, cea mai mare bancă germană. După încercarea sa eşuată de fuziune cu rivala mai mică Commerzbank AG, în această vară, directorul executiv al Deutsche Bank, Christian Sewing, a anunţat retragerea de pe segmentul de investment banking, ceea ce a dus la pierderea a 18.000 de locuri de muncă şi crearea unei noi bănci pentru active toxice.
Aceasta din urmă trebuie să vândă active nedorite de 288 de miliarde de euro.
În Franţa, Societe Generale SA a eliminat 1.600 de posturi la divizia de valori mobiliare şi tranzacţii, adică aproximativ 8% din numărul angajaţilor entităţii, ca parte a unui plan de economisire a 500 de milioane de euro (în costuri).
Cea mai mare bancă franceză, BNP Paribas SA, a informat că veniturile sale din tranzacţii au de suferit de pe urma "condiţiilor extreme de piaţă", ceea ce a determinat reducerea obiectivelor sale financiare. Totodată, BNP s-a angajat la reduceri de costuri de 600 milioane euro.
În Marea Britanie, directorul executiv interimar al HSBC Holdings Plc, Noel Quinn, care derulează audieri pentru postul de CEO după ce predecesorul său a fost concediat, pregăteşte un plan de reducere a costurilor, care va duce la pierderi de locuri de muncă.
Cel mai recent, UniCredit SpA, cea mai mare bancă din Italia, a anunţat că intenţionează să taie 8.000 de locuri de muncă şi să închidă 500 de sucursale pentru a economisi un miliard de euro, în condiţiile în care directorul executiv Jean Pierre Mustier continuă activitatea de revizuire a creditorului italian.
Financial Times concluzionează că următorii ani ar putea fi şi mai grei pentru angajaţii sectorului bancar mondial, mai ales că mulţi dintre cei mai mari creditori din regiune se poziţionează pentru un potenţial val de consolidare.