Discursul antiştiinţific, combătut de un laureat Nobel

Corul celor care consideră că ştiinţa face mai mult rău decât bine se măreşte, "o mână" de ajutor în acest sens dând şi reţelele de socializare, care permit propagarea a tot felul de idei, unele total contraproductive. Fizicianul francez Alain Aspect, colaureat al premiului Nobel pentru fizică pe anul 2022, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu propagarea unui discurs care, potrivit fizicianului, este "'antiştiinţific'' şi a argumentat că "'ştiinţa nu este inamicul planetei'' în faţa tentaţiilor de "'întoarcere la natură''.

Într-o declaraţie pentru AFP înaintea ceremoniei de înmânare a premiilor Nobel, care va avea loc sâmbătă la Stockholm, specialistul în fizică cuantică a explicat că doreşte să-şi utilizeze recompensa asemenea unei "'porta-voce'' în "'favoarea ştiinţei''. "'Încerc să-l utilizez în beneficiul ştiinţei, pentru a explica spre exemplu că ştiinţa nu este inamicul planetei ci, din contră, că preocuparea pentru salvarea plantei este strâns legată de activitatea ştiinţifică şi că vom reuşi cu sprijinul ştiinţei'', a afirmat profesorul în vârstă de 75 de ani. "'Există anumite grupuri activiste care susţin în mod eronat că este vina ştiinţei dacă planeta suferă'', a precizat fizicianul, profesor la Politehnică şi la Universitatea Paris-Saclay. "'Cred că este vina felului în care oamenii folosesc ştiinţa. Nu a ştiinţei însăşi. Dacă nu înţelegem ştiinţa, nu putem rezolva problema'', a continuat el. Fără să menţioneze un grup anume, laureatul Nobel a denunţat "'un discurs antiştiinţific'', care susţine că ar fi mult mai bine să se revină la starea naturală. Un discurs care, potrivit fizicianului, uită "'că înainte de progresele ştiinţei, înainte de inventarea antibioticelor, a dispozitivelor care reduc durerile oamenilor, situaţia omenirii era mult mai tristă decât în zilele noastre''.

Anunţat la începutul lui octombrie, Nobelul pentru Fizică pe anul 2022 l-a recompensat pe Alain Aspect alături de americanul John Clauser şi austriacul Anton Zeilinger. Acest trio de septuagenari a fost premiat pentru descoperirile referitoare la "'inseparabilitatea cuantică'', un fenomen prin care două particule cuantice sunt perfect corelate, indiferent de distanţa care le separă. Albert Einstein - premiat cu Nobel în urmă cu 100 de ani - nu credea că acest fenomen este posibil.