DISCUŢII DESPRE UN PLAN DE PACE ÎN UCRAINA Putin: "Rusia nu intenţionează să facă război cu nimeni"

---

Actualizare 17:30 Rusia ar putea deschide o bază militară în Cipru

Cipru este pregătit să găzduiască baze aeriene şi navale ruseşti, a anunţat ieri preşedintele cipriot Nicos Anastasiades, acordul oficial pentru cooperarea militară dintre cele două naţiuni urmând să fie semnat pe 25 februarie 2015, scrie Business Insider.

Anastasiades a declarat: "Există o înţelegere veche (de apărare - n.r.), care ar trebui să fie înnoită în forma ei actuală. În acelaşi timp, vor fi furnizate unele servicii suplimentare, în acelaşi fel în care procedăm cu alte ţări, precum, de exemplu, cu Franţa şi Germania. Cipru şi Rusia au, în mod tradiţional, relaţii bune, iar acest lucru nu este pasibil de schimbare".

Anunţul Ciprului survine după ce, la sfârşitul lunii ianuarie, Rusia şi-a exprimat interesul în legătură cu deţinerea unei baze militare în Cipru, potrivit presei străine.

Cipru se numără printre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene care i-au impus sancţiuni Rusiei în ultimul an, ca reacţie la presupusa ei implicare în războiul din Ucraina.

La fel cum Grecia a cauzat, recent, turbulenţe, prin complicarea procesului de extindere a sancţiunilor împotriva Rusiei, Cipru a exprimat semnale de opoziţie faţă de extinderea acestor sancţiuni, adăugând că multe ţări din UE împărtăşesc această opinie.

"Vrem să evităm continuarea deteriorării relaţiilor dintre Rusia şi Uniunea Europeană", ar fi afirmat preşedintele cipriot, potrivit unor relatări apropiate situaţiei.

Business Insider mai scrie că, probabil, forţele aeriene ruseşti vor folosi baza aeriană "Andreas Papandreou", alături de aeroportul internaţional din Paphos (sud-vestul insulei), la circa 50 km de baza Forţelor Aeriene Regale Britanice "Akrotiri". În plus, marina rusă va putea folosi permanent baza din Limassol.

Global Post notează că portul Limassol se învecinează cu baza Akrotiri, care serveşte operaţiunilor NATO şi este, totodată, un important centru al sistemului electronic de supraveghere militară al Alianţei Nord-Atlantice.

Recent, Rusia şi noul guvern al Greciei au luat iniţiativa să-şi exploreze relaţiile militare şi economice. De fapt, noul premier de la Atena, Alexis Tsipras, a declarat, la începutul acestei luni: "Grecia şi Cipru pot deveni un pod de pace şi cooperare între UE şi Rusia".

(Valentin Busuioc)

---

Rusia "nu intenţionează să facă război cu nimeni", a declarat preşedintele rus Vladimir Putin, a doua zi după discuţiile cu omologul său francez François Hollande şi cancelarul german Angela Merkel, care au obţinut acordul său pentru un proiect de plan de pace în Ucraina, relatează France-Presse.

"Nu intenţionăm să facem război cu nimeni, intenţionăm să cooperăm cu toţi", a asigurat preşedintele rus, citat de agenţia de presă Interfax, în timp ce Hollande a estimat că planul de pace este "una din ultimele şanse" pentru a evita "războiul".

Merkel a spus că perspectiva asupra păcii în Ucraina este "incertă", în urma discuţiilor cu Putin.

Lideri din Rusia, Ucraina, Germania şi Franţa se vor reuni miercuri la Minsk pentru a continua încercarea să găsească o soluţie la criza din Ucraina, a anunţat cancelaria germană, potrivit unui comunicat.

Faptul că, la negocierile de pace, nu participă şi Statele Unite pare să fie un succes al lui Vladimir Putin, care a şi făcut aluzie la SUA, în discursul său de sâmbătă.

Vicepreşedintele american Joseph Biden a spus că SUA nu vor permite Rusiei să redeseneze harta Europei, adăugând că Statele Unite şi Europa trebuie să susţină Ucraina în plan politic şi financiar, relatează Interfax Ucraina.

Liderul de la Kremlin a declarat, sâmbătă: "Război nu este, mulţumesc lui Dumnezeu! Dar există clar o tentativă de a frâna dezvoltarea noastră prin diferite mijloace, există o încercare de a «conserva» ordinea mondială stabilită în ultimele decenii după prăbuşirea Uniunii Sovietice, în frunte cu un singur lider de necontestat, care vrea să rămână în această poziţie. Să rămână, presupunând că îi este permis totul, în timp ce celorlalţi, numai ceea ce el permite şi numai în interesele sale ". Putin a făcut referire la SUA.

"Rusia nu poate să accepte, sub nicio formă, o astfel de ordine mondială", a subliniat Putin, la Congresul Federaţiei sindicatelor independente din Federaţia Rusă. "Poate că unora le şi place să trăiască în condiţii de cvasiocupaţie, noi însă nu vom face acest lucru. Dar nici să facem război nu intenţionăm cu nimeni, vrem să cooperăm cu toată lumea", a insistat şeful statului rus, citat de Agerpres.

El a recunoscut că sancţiunile occidentale împotriva Rusiei provoacă unele prejudicii ţării sale, dar toate acestea nu pot fi eficiente atunci când vine vorba de o ţară ca Rusia.

• Hollande: "Planul negociat în prezent prevede o zonă demilitarizată de 50-70 de kilometri"

François Hollande a precizat, la postul de televiziune France 2, că planul de pace negociat în prezent prevede o zonă demilitarizată de 50-70 de kilometri şi o autonomie extinsă în regiuni din estul Ucrainei.

Negociatorii vor să întocmească un document pentru implementarea acordului de pace încheiat în septembrie la Minsk şi care este încălcat în mod regulat.

"Dacă nu reuşim să găsim nu doar un compromis, ci un acord de pace durabil, ştim perfect scenariul care va urma. Acesta are un nume, este război", a declarat Hollande.

• Merkel: "Vrem să conturăm securitatea împreună cu Rusia, nu împotriva ei"

Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat că nu este sigură dacă discuţiile avute cu Vladimir Putin au avut succes, dar că a meritat să încerce. Ea a apărat caracterul "inviolabil" al graniţelor Europei.

Rusia a dovedit lipsă de respect pentru pace şi integritate teritorială, iar acţiunile Moscovei în Ucraina contravin angajamentelor asumate, a adăugat cancelarul german, potrivit Mediafax.

Modificarea graniţelor prin forţă este contrară păcii şi securităţii şi riscă să ducă la escaladarea tensiunilor, a precizat Merkel.

"Vrem să conturăm securitatea împreună cu Rusia, nu împotriva ei", a subliniat ea, avertizând însă că nu va încheia un acord cu Moscova care să excludă liderii ucraineni. Soluţia trebuie să fie în conformitate cu acordul de la Minsk, a mai spus Merkel.

Liderii occidentali şi Kievul acuză Rusia că alimentează conflictul furnizându-le arme şi antrenându-i pe separatiştii proruşi care luptă împotriva forţelor ucrainene în estul Ucrainei, dar şi că trimite trupe peste graniţă pentru a participa la lupte. Moscova neagă acuzaţiile care i se aduc.

• Generalul american Philip Breedlove nu exclude opţiunea militară pentru instaurarea păcii în Ucraina

Comandantul trupelor NATO din Europa, generalul american Philip Breedlove, a declarat sâmbătă, la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen, că nu exclude opţiunea militară pentru instaurarea păcii în estul Ucrainei, relatează agenţia Sputnik în pagina electronică.

Occidentul nu trebuie să excludă posibilitatea unei soluţionări pe cale militară a conflictului din Ucraina, a afirmat generalul Breedlove.

El a precizat însă că nu se pune problema ca Alianţa Nord-Atlantică să lanseze o operaţiune terestră în zona de conflict.

Joseph Biden a pus sub semnul întrebării dorinţa preşedintelui rus, Vladimir Putin, de a obţine pacea în Ucraina. El a afirmat că Putin "continuă să ceară noi planuri de pace, în timp ce trupele sale acţionează pe teritoriul ucrainean, şi ignoră toate acordurile semnate de ţara sa în trecut".

• Conflictul din Ucraina s-ar putea extinde în ţările vecine, susţine ambasadorul ucrainean la Sofia

Conflictul armat din estul Ucrainei s-ar putea extinde în ţările învecinate, inclusiv în Bulgaria, a avertizat sâmbătă ambasadorul ucrainean la Sofia, Mikola Baltaji, într-un interviu pentru postul bTV, citat de site-ul Novinite.com.

În opinia ambasadorului, conflictul ucrainean nu este un război civil, ci un război între Ucraina şi Rusia.

Diplomatul a declarat că posibilitatea extinderii conflictului în afara graniţelor Ucrainei există dacă Kievul, Uniunea Europeană, Statele Unite şi comunitatea internaţională nu se opun agresiunii ruse.

Baltaji a mai afirmat că drepturile omului sunt încălcate în Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Rusia. El a dezvăluit că locuitorii din Crimeea care nu erau mulţumiţi de alipirea la Rusia au fost obligaţi să părăsească peninsula şi să se mute în Ucraina continentală.

Ambasadorul ucrainean a subliniat că singura cale de soluţionare a crizei este prin eforturi diplomatice. El a cerut încetarea focului, retragerea forţelor ruse, un schimb de prizonieri şi organizarea unor alegeri reale în regiunile separatiste din est.