Justin Rattner, Intel Chief Technology Officer, a prezentat într-o manieră fascinantă modul în care tehnologia va aduce oamenii şi echipamentele mult mai aproape, până în anul 2050. În cadrul prezentării pe care a susţinut-o la Intel Developer Forum, el a apreciat că se vor produce mari schimbări în ceea ce priveşte interacţiunile sociale, robotica şi îmbunătăţirea capacităţii computerelor de a "simţi" lumea reală. Rattner spune că laboratoarele de cercetare ale Intel caută deja interfeţe om-maşină şi examinează implicaţiile viitoare ale activităţilor de computing, anticipând că se vor produce schimbări promiţătoare mult mai devreme decât se estimase iniţial.
"Industria a făcut paşi uriaşi, mai mari decât şi-ar fi imaginat cineva în urmă cu 40 de ani," a declarat Rattner. "La ora actuală, se speculează că este posibil să ne apropiem de un punct de cotitură, dincolo de care progresul tehnologic se va accelera exponenţial, iar maşinile ar putea chiar să îi depăşească pe oameni în abilitatea lor de a formula raţionamente - şi asta în viitorul nu foarte îndepărtat."
Tăierea ultimului "cordon ombilical": alimentare wireless
Imaginaţi-vă cum ar fi să puteţi intra într-un aeroport sau într-o încăpere cu laptop-ul dv. şi, în loc să consumaţi bateria, să v-o reîncărcaţi. Pe baza principiilor propuse de fizicienii de la MIT, cercetătorii Intel lucrează la un Wireless Resonant Energy Link (WREL). Rattner a demonstrat cum poate fi alimentat un bec de 60 de waţi fără a folosi niciun fel de priză sau cablu - ceea ce reprezintă mai mult decât necesarul pentru alimentarea unui laptop obişnuit.
Magia WREL constă în faptul că promite să asigure alimentare wireless cu energie, în mod sigur şi eficient. Tehnologia se bazează pe rezonatori cuplaţi foarte bine - un principiu similar modului în care o cântăreaţă excelent pregătită poate să spargă un pahar cu ajutorul vocii sale. Pe frecvenţa naturală a rezonatorului receptor, energia este absorbită eficient, aşa cum sticla absoarbe energia acustică la frecvenţa sa naturală. În cazul unui notebook care ar fi dotat cu această tehnologie, bateria sa ar putea fi reîncărcată atunci când notebook-ul s-ar afla la câţiva metri de rezonatorul de transmitere. Mai sunt de rezolvat numeroase provocări de natură tehnologică, dar cercetătorii companiei speră că vor putea găsi o metodă prin care să taie şi ultimul "cordon ombilical" al dispozitivelor mobile şi astfel să ofere energie wireless în platforme bazate pe tehnologie Intel.
O chestiune de programare: Computere care îşi schimbă forma
Cercetătorii Intel studiază modul în care milioane de micro-roboţi minusculi, denumiţi "catomi", ar putea construi materiale capabile să îşi schimbe forma. Dacă ar fi folosită pentru a înlocui carcasa, ecranul şi tastatura unui computer, această tehnologie ar putea permite unui dispozitiv să îşi modifice forma fizică, pentru a corespunde modului în care utilizatorul doreşte să îl întrebuinţeze. Un computer mobil, de pildă, ar putea fi un dispozitiv foarte mic, care să încapă într-un buzunar; şi-ar schimba apoi forma în cască de ureche, pentru a fi utilizat ca telefon mobil, apoi ar deveni mare şi plat când ar fi folosit ca tastatură pentru a naviga pe Internet sau a urmări un film.
Rattner a descris toate acestea ca fiind o agendă dificilă de cercetări exploratorii, însă a precizat că se înregistrează progrese constante. El a demonstrat pentru prima dată rezultatele unei noi tehnici de fabricare a unor semisfere minuscule de silicon cu ajutorul fotolitografiei, un procedeu utilizat în prezent la fabricarea cipurilor de siliciu. Această capacitate este unul dintre elementele structurale de bază necesare pentru realizarea unor catomi funcţionali - şi va permite reunirea mult mai facilă a componentelor mecanice şi de calcul necesare, într-un unic pachet minuscul, cu lungimea mai mică de un milimetru. Tehnica este compatibilă cu capacităţile de producţie existente la volum mare şi permite producerea acestor catomi în cantităţi mari, la un moment dat, în viitor.
Dr. Michael Garner, manager de program pentru Emerging Materials Roadmap, i s-a alăturat lui Rattner pe podiumul prezentării, pentru a discuta importanţa cercetării permanente în domeniul noii tehnologii de producţie pe siliciu, pentru a păstra viabilă Legea lui Moore dincolo de următorul deceniu şi chiar mai departe. Printre altele, Intel derulează cercetări pentru a afla cum se poate trece de la tranzistori planari la tranzistori 3D şi poate chiar cum s-ar putea folosi semiconductorii pentru a înlocui siliciul din canalul tranzistorilor. Mai departe, Intel explorează tehnologii bazate pe eliminarea încărcării cu sarcină, care ar putea, într-o zi, să înlocuiască CMOS (metal-oxid-semiconductor complementar).
Roboţii: de pe podeaua fabricii în bucătăria dv.
Roboţii din ziua de azi sunt în principal utilizaţi în fabrici, fiind concepuţi pentru a îndeplini în mod repetat o sarcină unică. Pentru ca robotica să capete o notă personală, roboţii trebuie să se mişte şi să manipuleze obiecte în medii umane aglomerate, dinamice, conform spuselor lui Rattner. Ei trebuie să îşi poată cunoaşte mediul, detectând şi recunoscând mişcarea într-o lume fizică dinamică şi trebuie să înveţe să se adapteze unor scenarii noi. Rattner a prezentat două prototipuri funcţionale de robot personal, create în laboratoarele de cercetare ale Intel. Unul dintre ele este o mână robotică, dotată cu Electric Field Pre-touch (Capabilitate de detectare înainte de atingere, cu ajutorul câmpului electric). Tehnica este un element de noutate în domeniul detectării mediului înconjurător, folosit de peşti, dar nu şi de oameni: peştii pot să "simtă" un obiect chiar înainte ca acesta să îi atingă. A doua prezentare a fost un robot mobil de manipulare, complet autonom, care poate să recunoască feţe, să interpreteze şi să execute comenzi generale de tipul "te rog, curăţă mizeria asta" folosind elemente de înaltă performanţă din domeniul planificării mişcării, manipulării, percepţiei şi inteligenţei artificiale.
În plus faţă de declaraţia conform căreia roboţii vor fi din ce în ce mai asemănători oamenilor, Rattner a spus că este de părere că vor apărea şi mai multe inovaţii care să întărească şi mai mult interacţiunea dintre oameni şi maşini. Randy Breen, Chief Product Officer al Emotiv Systems, i s-a alăturat lui Rattner pentru o demonstraţie a funcţionării căştii EPOC, produsă de compania sa. Emotiv EPOC poate identifica tipare ale undelor cerebrale pe care le procesează în timp real, transmiţând, de pildă, către un joc, ce anume a gândit, conştient sau inconştient, utilizatorul - printre aceste unde cerebrale numărându-se expresiile faciale, acţiunile conştiente sau emoţiile. Un utilizator care poartă o astfel de cască s-ar putea gândi să zâmbească sau să ridice un obiect, iar un avatar activ în cadrul jocului ar putea executa acea mişcare. EPOC poate, în acest moment, să identifice mai mult de 30 de "detecţii" diferite prin intermediul a 16 senzori care sunt plasaţi pe cască.