DNA dezminte fabricarea unor dosare penale

Direcţia Naţională Anticorupţie dezminte acuzaţiile de "fabricare ori înscenare a unor dosare penale" ori "urmăriri penale la ordine" făcute de instituţie, la iniţiativa sau cu implicarea unor politicieni, vehiculate în Evenimentul Zilei şi pe pagina flux24.ro, potrivit unui comunicat de presă trimis Redacţiei.

Astfel, DNA afirmă: "Informaţiile respective sunt neadevărate, ofensatoare şi absurde şi au menirea de a discredita activitatea procurorilor DNA, fiind folosite ca o stratagemă de către persoane interesate de a formula apărări în spaţiul public şi nu în faţa unei instanţe de judecată".

Astfel, potrivit instituţiei, câteva dintre afirmaţiile denigratoare care s-au propagat în spaţiul public sunt:

"Generalul Coldea organizează întâlniri săptămânale în dimineaţa de luni, cu şefii tuturor unităţilor SRI şi o include şi pe doamna Kövesi în cadrul acestor reuniuni. O întâlnire a avut loc in birourile SRI, în decembrie 2013. Kövesi s-a alăturat întâlnirii prin videoconferinţă. A existat un asemenea mod de lucru, în conformitate cu protocolul secret de colaborare SRI-DNA.

E fapt, prin SRI, Florian Coldea şi DNA, prin Laura Codruţa Kövesi supravegheau tot ce înseamnă politician important, ziarist, om de afaceri sub pretextul siguranţei naţionale.

Pentru că aparatura din biroul şefei DNA nu era compatibilă cu cea folosită de unităţile SRI, Laurei Codruţa Kövesi i-a fost instalat în birou un terminal SRI, de către specialiştii SRI, cu care aceasta comunica instantaneu cu Florian Coldea.

Din 2014, sistemul de videoconferinţe între SRI şi DNA a funcţionat intens, discuţiile având loc chiar de mai multe ori pe săptămână, Florian Coldea interesându-se despre situaţia unor inculpaţi sau a dosarelor aflate în lucru direct la şefa DNA.

Ca dovadă a faptului ca videoconferinţele Coldea/Kövesi s-au desfăşurat săptămânal, un cotidian a prezentat o fotografie de la un eveniment, cu scop vădit manipulator".

DNA afirmă că informaţiile menţionate sunt în totalitate neadevărate: "Procurorul-şef al DNA nu a participat la videoconferinţe organizate de SRI, nici săptămânal, nici ocazional şi nu are instalate în birou terminale speciale prin care să poată comunica instantaneu cu SRI".

Instituţia precizează că nu există şi nu a existat niciun protocol de colaborare SRI-DNA şi niciun protocol secret Coldea/Kövesi.

De asemenea, nu au existat echipe mixte SRI-procurori ori întâlniri între procurori şi ofiţerii de informaţii în case conspirative.

În comunicat se arată: "Dosarele penale sunt instrumentate strict prin raportare la Codul penal, Codul de procedură penală şi Legea 78/2000. În esenţă, rolul procurorului este să desluşească aspectele penale, să stabilească dacă în acea cauză cu care a fost sesizat a fost comisă o infracţiune de corupţie, să strângă probe în acuzare şi în apărare, să prezinte cazul instanţei de judecată, să exercite căile de atac prevăzute de lege în sarcina lui, să ia măsurile asigurătorii prevăzute de lege pentru e evita dispariţia bunurilor care ar urma să fie confiscate de instanţă.

Nici Codul de Procedură Penală, nici altă lege specială cu aplicabilitate în urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie nu prevede implicarea unui serviciu de informaţii în modul de obţinere a probelor în dosarul penal. Probele se administrează de către procuror şi de către ofiţerii de poliţie judiciară în baza delegării procurorului. Niciun ofiţer de informaţii nu participă la audierea de către procuror sau poliţist a unui martor sau administrarea unui alt mijloc de probă.

Rolul serviciilor de informaţii, conform legii, este să sesizeze procurorul în legătură cu acele informaţii pe care le deţin şi care au legătură cu infracţiunile de corupţie. Până la pronunţarea de către Curtea Constituţională a Deciziei nr. 51/16.02.2016, legea conferea SRI şi atribuţia de a pune în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse de organul judiciar, atribuţie pe care nu o mai are din acel moment. SRI sau alte servicii de informaţii nu au nicio atribuţie în desfăşurarea propriu-zisă a urmăririi penale. Este competenţa procurorului şi ofiţerilor de poliţie judiciară delegaţi de acesta să audieze martori, suspecţi, inculpaţi, părţi vătămate şi civile şi să administreze orice alte probe.

Nu numai că practicile la care fac referire articolele din mass-media sunt absurde, dar în Codul de procedură penală există suficiente prevederi menite să protejeze drepturile procesuale ale persoanelor cercetate faţă de orice fel de metode ilegale de investigare.

Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă de către procurorul ierarhic superior.

Mai mult, toate probele administrate în cursul urmăririi penale, legalitatea acestor acestora şi legalitatea actelor procurorului sunt verificate de către judecător în procedura de Cameră Preliminară.

Până la pronunţarea unor decizii de condamnare definitivă, dacă se ajunge la o astfel de decizie, dosarele penale trec prin filtrul mai multor magistraţi (judecătorul de libertăţi, judecătorul de cameră preliminară, judecătorul care judecă dosarul pe fond şi completul de apel).

Prin urmare, a vehicula asemenea informaţii neadevărate plasează într-o lumină nefavorabilă nu doar procurorii DNA, ci creează dubii greu de înlăturat asupra legalităţii şi corectitudinii funcţionării întregului sistem judiciar".

În paralel, DNA a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii ca, în temeiul dispoziţiilor art. 75, alineatul 1 din Legea 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, să facă verificări pentru a constata în ce măsură, prin informaţiile transmise, este afectată independenţa sistemului judiciar şi prestigiul magistraţilor.