DNA, nemulţumită de actualul proiect de desfiinţare a SIIJ

Direcţia Naţională Anticorupţie consideră că actualul proiect de desfiinţare a Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie este o sancţiune la adresa acestei structuri de parchet, atât timp cât nu îi este redată competenţa anterioară pe care avut-o cu privire la instrumentarea cazurilor de corupţie în rândul magistraţilor, a afirmat Mădălina Scarlat, procuror şef adjunct al DNA, în cadrul dezbaterilor generale care au avut loc astăzi la Comisia Juridică a Senatului.

"Acest proiect este văzut ca o sancţiune pentru DNA pentru nişte abuzuri săvârşite de nişte persoane şi nu de o instituţie, care şi-a dovedit eficienţa în timp, indiferent cine au fost oamenii care au lucrat în instituţie. (...) Practic proiectul prezent exclude procurorii DNA şi DIICOT de a-şi desfăşura atribuţiile de serviciu cu privire la magistraţi. Procurorii DNA cred că sunt dincolo de orice dubiu şi bine pregătiţi până la proba contrarie. Tocmai de aceea nu înţelegem excluderea lor. Motivele pe care le-am auzit şi care sunt discutate în spaţiul public sunt trei. Primul se referă la posibilitatea de şantajare a judecătorilor de către procurorii DNA care au interes în cauzele penale deduse judecăţii. Dacă această şantajare ar exista, ea nu poate fi exclusă indiferent de structura de cercetare a magistraţilor. Un alt motiv - aşa zisele abuzuri săvârşite de DNA. Eu personal nu cunosc decât un singur raport al Inspecţiei Judiciare care se află în cale extraordinară de atac. Este o ipoteză de lucru. În prezent nu există nicio hotărâre de condamnare, nici penală, nici civilă pentru un abuz săvârşit de un procuror în vreo cauză cu magistraţi. Dar dacă ar exista vreo condamnare, răspunderea penală este personală şi nu poate fi pusă anatema pe o întreagă instituţie din cauza unei persoane. Al treilea motiv a fost faptul că în eventualitatea săvârşirii de infracţiuni de procurorii DNA, nu ar putea fi cercetaţi de ei înşişi, dar acest lucru se poate întâmpla şi la alte structuri de parchet. DNA a avut în trecut situaţii de procurori anticorupţie care au fost trimişi în judecată şi au primit decizii de condamnare. Ar mai fi de spus că din 2004 până în 2018, în urma cauzelor instrumentate de DNA au fost 118 magistraţi condamnaţi, mulţi dintre ei rămânând cu sentinţele de condamnare şi după recursul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Din 2018 până acum, de când există SIIJ, nu a fost condamnat niciun magistrat", a spus Mădălina Scarlat, procuror şef adjunct al DNA.

Referitor la afirmaţiile reprezentantului DNA, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu a arătatr că actualul proiect de desfiinţare a SIIJ a fost singura soluţie care a întrunit o majoritate în rândul Consiliului Superior al Magistraturii pentru un aviz pozitiv şi nu reprezintă o sancţiune la adresa DNA.

"Potrivit Comisiei de la Veneţia, modul în care este constituită arhitectura Ministerului Public este opţiunea statului. (...) Dacă noi nu percepem decât o competenţă în cadrul unor instituţii care să se ocupe sistemic de corupţie cum e DNA, nu dăm oare posibilitatea să existe suspiciuni că există o corupţie sistemică în magistratură?", a spus Cătălin Predoiu.

• Bogdan Mateescu: "Acest subiect care parazitează magistratura trebuie depăşit"

De partea ministrului Justiţiei s-au situat Corina Corbu - preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Bogdan Mateescu - preşedinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, acesta din urmă amintind că procurorul general Gabriela Scutea a votat pentru avizarea pozitivă a proiectului legislativ pentru desfiinţarea SIIJ iniţiat de Ministerul Justiţiei.

"Indiferent de părerea fiecăruia, este indubitabil că SIIJ nu mai putea fi păstrată în organizarea actuală. Nu sunt doar probleme de imagine publică, ci şi de fond, administrative şi logistice care i-au conferit SIIJ o utilitate precară. În contextul polarizării care există în societate şi în interiorul sistemului judiciar, e evident că e necesară o nouă reglementare, care trebuie să constituie o reformă, un pas înainte şi nu o simplă restauraţie. Nu putem face însă abstracţie de analiza făcută în trecut de Inspecţia Judiciară cu privire la cauzele instrumentate de DNA unde s-au ridicat multe semne de întrebare. Soluţia legislativă propusă de Ministerul Justiţiei pare aptă să atingă un punct de conciliere permiţând tratarea în mod eficient, imparţial şi cu celeritate a eventualelor fapte penale săvârşite de procurori şi judecători şi oferind şi garanţia necesară independenţei corpului de magistraţi. Aceste garanţii nu constituie vreo imunitate pentru magistraţii care încalcă legea şi nu trebuie privite în interesul acestora. Susţin acest proiect, chiar dacă sub unele aspecte tehnice colaterale ar putea să ducă la o încărcare mai mare a instanţei penale a ÎCCJ", a spus Corina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi.

"Au fost anumite situaţii percepute în magistratură, fără să atragă o anatemă asupra unui organ apreciat, care a lăsat răni adânci. Orice situaţie de derapaj din partea unui procuror faţă de un judecător reprezintă o problema reală. (...) Observ politizarea excesivă a unui subiect care ţine exclusiv de puterea judecătorească, politizare excesivă care nu face decât să adâncească şi mai mult falia din societate şi din magistratură cu privire la această temă. (...) Acest proiect de lege a primit aviz favorabil de la CSM, aviz care demonstrează că o majoritate din Consiliu, cu păreri antagonice pe subiect, a reuşit să înţeleagă că acest moment trebuie depăşit, că acest subiect care parazitează magistratura trebuie depăşit. Actuala structură este ineficientă, depăşită", a spus Bogdan Mateescu, preşedintele interimar al CSM.

• Societatea civilă şi trei asociaţii profesionale solicită aşteptarea avizului din partea Comisiei de la Veneţia

Dezbaterea asupra raportului şi amendamentelor cu privire la acest proiect de lege va avea loc în şedinţa de mâine a Comisiei Juridice. USR a cerut suplimentarea ordinii de zi a şedinţei respective cu proiectul de lege depus anul trecut de Stelian Ion, ministrul Justiţiei.

Asociaţiile Declic, Funky Citizens, Vedem Just şi asociaţiile profesionale Forumul Judecătorilor din România, Iniţiativa pentru Justiţie şi Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor au criticat modul în care Comisia Juridică din Senat a organizat dezbaterile generale cu privire la proiectul de lege pentru desfiinţarea SIIJ. Acestea au emis un comunicat de presă comun prin intermediul căruia trag un semnal de alarmă asupra modului în care puterea legislativă continuă procesul opac şi accelerat de adoptare a proiectului de lege care desfiinţează doar formal SIIJ.

"La mai puţin de 24 de ore de la trimiterea legii către Senat, Comisia juridică a stabilit dezbateri cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei şi ai sistemului judiciar, cu asociaţiile profesionale şi societatea civilă, fixând termen de depunere a amendamentelor tot în aceeaşi zi. Asociaţiile profesionale şi societatea civilă nu au fost anunţate despre dezbatere, ci au aflat despre acestea consultând ordinea de zi a Comisiei. Practic, în mai puţin de o zi, asociaţiile profesionale şi societatea civilă ar fi trebuit să afle despre dezbateri, să pregătească opinii şi să se prezinte la Senat pentru a participa la şedinţa Comisiei Juridice. Acest mod de a acţiona demonstrează faptul că se intenţionează aprobarea proiectului de lege în regim de urgenţă, fără a se ţine cont în vreun fel de opinia magistraţilor sau a cetăţenilor", susţin semnatarii comunicatului de presă.

Mai mult, în comunicatul de presă, semnatarii reiterează faptul că există o sesizare la Comisia de la Veneţia şi se aşteaptă avizul organismului european asupra acestei sesizări, lucru semnalat şi de reprezentanţii USR atât în plenul Camerei Deputaţilor, cât şi la cele două comisii juridice.

În acest context, asociaţiile Declic, Funky Citizens, Vedem Just şi asociaţiile profesionale Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor subliniază faptul că adoptarea actului normativ, în timp ce este în derulare un proces de analiză din partea Comisiei de la Veneţia este cel puţin îngrijorătoare, neexistând niciun motiv obiectiv care să justifice graba şi lipsa de transparenţă a procesului legislativ.