Doar un alt test de stres pentru neliniştea Europei

Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a publicat vineri, 29 iulie 2016, rezultatele ultimului test de stres bancar din Europa, în cadrul căruia au fost evaluate 51 de bănci din mai multe ţări ale zonei euro şi băncile importante cu acţionariat majoritar local din Polonia, Ungaria, Norvegia, Suedia şi Marea Britanie.

Conform datelor de la EBA, băncile din Italia, Irlanda, Spania şi Austria au avut cele mai slabe rezultate, dintre care se "remarcă" condiţia extrem de precară a celei mai vechi bănci din lume, Monte dei Paschi (BMPS).

Scenariul pesimist arată o scădere cu 14,51 puncte procentuale a ratei de capitalizare CET1 (n.a. Common Equity Tier 1) a BMPS, până la -2,44%, între 2015 şi 2018.

Şocul acestei ştiri a fost, însă, atenuat semnificativ de anunţarea noului plan de recapitalizare, cu o valoare de 5 miliarde de euro, susţinut de un consorţiu de bănci care include nume precum Goldman Sachs, Credit Suisse, Deutsche Bank, Santander sau Citigroup şi este condus de JP Morgan.

Planul mai prevede transferul creditelor neperformante din bilanţul băncii, cu o valoare nominală de 50 de miliarde de euro, către un vehicul special pentru securitizare şi vânzarea ulterioară către investitori, după cum scrie Financial Times. Cine le va cumpăra, la ce preţ şi ce garanţii guvernamentale vor fi implicate rămân "mici" detalii care vor fi clarificate ulterior.

O ştire Reuters arată că ministrul economiei din Italia, Pier Carlo Padoan, are simţ al umorului, acesta declarând că "Monet dei Paschi poate dezvolta acum un plan industrial pentru susţinerea economiei reale".

În lipsa unui prag formal de trecere a testului de stres, rezultatele celorlalte 50 de bănci au fost evaluate de analişti faţă de pragul de 5,5% pentru CET1 din testul de stres anterior, din 2014.

Sub acest prag s-a situat banca irlandeză Allied Irish Banks, cu o rată de capitalizare de 4,31% în cazul scenariului pesimist, iar Raiffeisen-Landesbanken-Holding GmbH, Bank of Ireland şi Banco Popular din Spania au înregistrat rate de capitalizare între 6% şi 7%.

În clasamentul "performanţelor" nesatisfăcătoare se regăsesc şi cele mai mari bănci din Germania, Deutsche Bank şi Commezbank, dar şi cea mai mare bancă din Italia, UniCredit, Barclays din Marea Britanie şi Societe Generale din Franţa.

După anunţarea rezultatelor, unii conducători ai băncilor evaluate au exprimat un optimism moderat, la fel cum a făcut şi Andrea Enria, preşedintele EBA. "Cu toate că recunoaştem majorările de capital realizate până acum, testele de stres nu reprezintă un certificat curat de sănătate", a precizat Enria, în opinia căruia "mai sunt multe de făcut".

Ca fapt divers, deloc nesemnificativ, Andrea Enria a fost "promovat" preşedinte al EBA în 2011, după ce a ocupat poziţia de director al direcţiei de supraveghere bancară în cadrul Băncii Italiei între 2008 şi 2010.

Optimismul moderat al bancherilor şi al autorităţilor de supraveghere nu se regăseşte, însă, şi la nivelul investitorilor. Altfel cum ar putea fi explicat declinul acţiunilor bancare din Europa până la nivelul din 2011?

"Testele de stres nu ajută la restaurarea încrederii în băncile europene", scrie Financial Times, în condiţiile în care "disonanţa dintre cei implicaţi în testele de stres şi opinia investitorilor este dureroasă". Unul dintre motive îl reprezintă "atmosfera de obscuritate" din jurul metodologiei de evaluare şi "structura labirintică" a testelor, în care sunt implicate patru instituţii ale UE: BCE, EBA, SSM (Single Supervisory Mechanism) şi ESRB (European Systemic Risk Board).

Cu toate acestea, testele prezintă numeroase vicii de structură, după cum scrie FT, deoarece nu au inclus, de exemplu, implicaţiile Brexit-ului sau ale dobânzilor negative.

Şi Jim Reid, unul dintre cei mai reputaţi analişti de credit de la Deutsche Bank, a declarat că testelor de stres le lipseşte un element crucial, după cum scrie Bloomberg, respectiv au fost ignorate randamentele negative de pe piaţa obligaţiunilor.

La sfârşitul săptămânii trecute, Financial Times a prezentat rezultatele unui test de stres alternativ aplicat băncilor evaluate de EBA, unde se arată că necesarul de capital suplimentar este de aproape 900 de miliarde de euro.

Sascha Steffen, de la Institutul german ZEW, Viral Acharya, de la Universitatea NewYork şi Diane Pierret, de la Universitatea din Lausanne, autorii studiului, arată că "riscurile reale nu sunt reflectate în exerciţiul UE" (n.a. analiza "Capital Shortfalls of European Banks since the Start of the Banking Union" se găseşte la adresa http://pages.stern.nyu.edu/~sternfin/vacharya/). Metodologia de calcul este similară celei utilizate de Center for Risk Management din cadrul Universităţii Lausanne, a cărei ipoteză principală este declinul burselor globale cu 40% într-un interval de şase luni.

Pentru cele 51 de bănci evaluate de EBA, necesarul de capital suplimentar ar fi de 882 de miliarde de euro pentru a se asigura o rată de adecvare a capitalului CET1 de 5,5%.

În contrast semnificativ cu rezultatele prezentate de EBA, autorii studiului arată că băncile mari din Franţa se află pe primul loc în topul necesarului de capital, estimat la 248 de miliarde de euro, urmate de cele patru bănci din Marea Britanie (185,3 miliarde), cele şase bănci din Spania (116,4 miliarde), două dintre băncile din Germania (114,4 miliarde) şi cele cinci bănci din Italia (96,6 miliarde). Pentru băncile din Austria, necesarul de capital suplimentar a fost estimat la 7,17 miliarde de euro.

Profesorul Steffen a mai precizat pentru Financial Times că deficitul de capital este aşa de mare încât multe dintre băncile incluse în testul de stres al EBA ar avea nevoie de susţinere guvernamentală chiar şi în condiţiile aplicării procedurii de bail-in. De exemplu, în cazul Germaniei, deficitul de capital reprezintă 250% din valoarea cumulată a datoriilor subordonate şi capitalurilor sociale ale băncilor, în Franţa este de 162%, iar în Italia puţin peste 100%, conform articolului din FT.

Unul dintre cititorii FT nu a fost convins de metodologia autorilor şi a remarcat faptul că "o cădere a burselor nu implică şi creşterea pierderilor din creditare pentru bănci".

Profesorul Viral Acharya a răspuns că o capitalizare de piaţă aproape de zero a unei instituţii financiare conduce automat la imposibilitatea finanţării acesteia de pe piaţa interbancară, iar "o bancă se prăbuşeşte când îngheaţă piaţa finanţării".

În ziua publicării testelor de stres, Jeffrey Gundlach, directorul executiv al fondului de hedging DoubleLine Capital, a declarat că "investitorii au intrat într-o lume a extremei automulţumiri", după cum scrie Reuters, şi par a fi "hipnotizaţi să creadă că nimic nu poate merge greşit". Gundlach recomandă vânzarea tuturor activelor financiare, fiind convins că urmează o cădere masivă a burselor internaţionale.

Pe de altă parte, o analiză Credit Suisse preluată de Zerohedge arată că "nu am avut niciodată atâtea întâlniri cu clienţii care au început cu recunoaşterea faptului că suntem total pierduţi".

Oare de unde vine angoasa? De la neîncrederea tot mai mare a pieţelor în redresarea sustenabilă a economiilor reale, pe fondul distorsiunilor monumentale "construite" prin implicarea băncilor centrale?

În ciuda experienţei testelor de stres anterioare, autorităţile europene doresc să ne convingă că acum este altfel, dar este greu de crezut într-o revenire miraculoasă a încrederii.

EBA nu a reuşit decât să-şi treacă la capitolul realizări doar un alt test de stres pentru neliniştea Europei.