Două oraşe mari din China ridică restricţiile anti-COVID

Metropolele chineze Guangzhou şi Chongqing au anunţat miercuri o relaxare a restricţiilor COVID, la o zi după ce demonstranţii din sudul oraşului Guangzhou au intrat în conflict cu poliţia în contextul unei serii de proteste faţă de cele mai severe măsuri din lume privind coronavirusul, relatează Reuters, potrivit News.ro.

Oraşul Chongqing, din sud-vestul ţării, va permite contacţilor apropiaţi ai persoanelor cu COVID-19, care îndeplinesc anumite condiţii, să stea în carantină la domiciliu, a declarat un oficial al oraşului.

Guangzhou, care se află în apropiere de Hong Kong, a anunţat, de asemenea, o relaxare a restricţiilor, dar cartierul în care marţi au izbucnit violenţe a rămas sub control strict.

Pe lângă relaxarea restricţiilor din Guangzhou şi Chongqing, oficialii din Zhengzhou, unde se află o mare fabrică Foxconn care produce iPhone-uri Apple şi care a fost scena unor proteste ale muncitorilor, au anunţat reluarea "ordonată" a activităţilor comerciale, inclusiv a supermarketurilor, a sălilor de sport şi a restaurantelor.

Oficiali din domeniul sănătăţii naţionale au declarat că China va răspunde "preocupărilor urgente" exprimate de public şi că normele COVID ar trebui să fie puse în aplicare mai flexibil, în funcţie de condiţiile unei regiuni.

Protestele, care în weekendul trecut s-au extins în Shanghai, Beijing şi în alte părţi ale Chinei, sunt o demonstraţie de sfidare publică fără precedent de la venirea la putere a preşedintelui Xi Jinping în 2012. Însă cu un număr record de cazuri la nivel naţional, par reduse perspectivele de a se produce o schimbare majoră în politica "zero-COVID" despre care preşedintele Xi a spus că salvează vieţi şi pe care a proclamat-o drept una dintre realizările sale politice.

Unii protestatari şi experţi străini în domeniul securităţii cred că decesul, miercuri, al fostului preşedinte Jiang Zemin ar putea da un nou implus protestelor după trei ani de pandemie. Jiang Zemin a condus ţara timp de un deceniu, după reprimarea protestelor din Piaţa Tiananmen, în 1989, şi a adus Chinei o creştere economică rapidă.

Spre deosebire de Xi, Jiang a fost un lider apreciat, date fiind abilităţile sale arătate pe scena internaţională şi relativa sa deschidere faţă de Occident. Moştenirea lui Jiang a fost dezbătută pe grupurile de pe Telegram ale protestatarilor.

"Cât de asemănătoare este istoria", a scris într-o postare un protestatar, făcând aluzie la fostul secretar general al Partidului Comunist Chinez, Hu Yaobang, a cărui moarte, în aprilie 1989, a fost considerată unul dintre factorii care au determinat protestele naţionale din acel an.

Într-o înregistrare video postată pe Twitter, zeci de poliţişti antirevoltă îmbrăcaţi în costume de protecţie albe şi ţinând scuturi pe cap, avansau în formaţie peste ceea ce păreau a fi bariere de izolare dărâmate, în timp ce spre ei zburau diverse. Poliţia a fost văzută ulterior escortând un şir de persoane în cătuşe. Un alt clip video arată oameni aruncând cu obiecte în poliţie, în timp ce într-un al treilea filmuleţ, o butelie cu gaz lacrimogen aterizează în mijlocul unor oameni, pe o stradă îngustă, iar aceştia fug pentru a scăpa de gaze. Reuters a verificat şi spune că videoclipurile au fost filmate în cartierul Haizhu din Guangzhou, scena unor tulburări sociale legate de restricţiile COVID în urmă cu două săptămâni, dar nu a putut stabili când au fost realizate clipurile sau secvenţa exactă a evenimentelor şi ce a declanşat ciocnirile. Postările de pe reţelele sociale susţin însă că ciocnirile au avut loc marţi seara şi au fost cauzate de o nouă dispută privind restricţiile de izolare.

China Dissent Monitor, gestionat de Freedom House, organizaţie finanţată de guvernul american, a estimat că cel puţin 27 de demonstraţii au avut loc în China de sâmbătă până luni. Grupul de reflecţie ASPI din Australia estimează că au fost 43 de proteste în 22 de oraşe.

Dar, în timp ce relaxarea unor măsuri pare a fi o încercare de a linişti publicul, autorităţile au început, în paralel, să îi caute pe cei care au participat la proteste. "Poliţia a venit la uşa mea pentru a mă întreba despre toate acestea şi pentru a mă pune să completez un proces-verbal scris", a declarat miercuri pentru Reuters un locuitor din Beijing.

Un alt rezident a declarat că unii prieteni care au postat videoclipuri de la proteste pe reţelele sociale au fost duşi la o secţie de poliţie şi li s-a cerut să semneze un angajament că "nu vor mai face asta".

China va lua măsuri drastice împotriva "activităţilor de infiltrare şi sabotaj ale forţelor ostile", spune, într-o declaraţie în care nu face nicio referire la proteste, organul de vârf al Partidului Comunist responsabil cu agenţiile de aplicare a legii.

Comisia Centrală pentru Afaceri Politice şi Juridice a declarat, de asemenea, că "actele ilegale şi criminale care perturbă ordinea socială" nu vor fi tolerate.

Ministerul de Externe chinez a declarat că drepturile şi libertăţile trebuie să fie exercitate în mod legal.

COVID-ul s-a răspândit în China mult mai agresiv, odată cu apariţia variantei Omicron, în ciuda faptului că ţara s-a izolat în mare măsură de lume în timpul celor trei ani de pandemie şi a cerut sacrificii de la sute de milioane de oameni pentru a se conforma testelor şi unei izolări drastice. În timp ce numărul de infecţii şi decese este totuşi scăzut în comparaţie cu ceea ce s-a întâmplat la nivel global, analiştii spun că o redeschidere înainte de a avea rate de vaccinare mai bune ar putea duce la îmbolnăviri şi decese pe scară largă.

Blocajele au afectat economia, perturbând lanţurile globale de aprovizionare şi zguduind pieţele financiare. Datele de miercuri au arătat că activitatea de producţie şi de servicii din China a înregistrat în noiembrie cele mai scăzute valori de când s-a decis închiderea timp de două luni a metropolei Shanghai, în aprilie.