DRAGOŞ ANASTASIU, EUROLINES: "Impozitul de 1% pe afaceri inhibă investiţiile pentru agenţiile de turism"

Reporter: Ce impact are asupra industriei turismului falimentul Omnia Turism?

Dragoş Anastasiu: Cine spune că Omnia este în faliment, în afară de Ministrul Turismului, care greşeşte profund? Omnia are o singură problemă de bază: nu are administrator. Acesta a decedat, prin urmare conturile au fost blocate, iar al doilea acţionar, care ar putea să conducă mai departe firma având 1%, nu este în măsură să o conducă, pentru că are 91 de ani. În momentul de faţă, nimeni nu ştie ce se întâmplă la Omnia şi nu mică ar putea să fie surpriza să descoperim că sunt bani. O companie nu trebuie să aibă bani în conturi, o companie poate să aibă asset-uri, fie o clădire, fie acţiuni la bursă sau acţiuni la alte companii. Vom şti ce se întâmplă cu Omnia în momentul în care vom avea un administrator judiciar. Am rămas surprins să constat că în România nu există această procedură pe care justiţia să o poată face fie la autosesizare, fie la sesizarea unei entităţi. Într-o ţară normală te duci la instanţă şi aceasta numeşte, la fel ca în cazul în care un copil minor îşi pierde părinţii, un tutore. Ştiu că există două sau trei firme care au depus procedura de insolvenţă pentru Omnia, pentru că aveau de primit nişte bani şi nu i-au primit, iar primul termen, din câte ştiu, este prin martie anul viitor, ceea ce este altă nenorocire pentru că cineva ar fi trebuit să explice judecătorilor că ne trebuie foarte repede acest lucru. Deci fie prin insolvenţă, fie prin alte metode trebuie să fie un administrator judiciar.

Reporter: În ce stadiu ne aflăm în ceea ce priveşte procedura de majorare a garanţiilor pentru pachetele turistice? Şi când credeţi că vor intra aceste norme în vigoare?

Dragoş Anastasiu: Ne aflăm în stadiul de discuţii, teoretic, avansate. Practic, este un sistem complex şi pe partea statului o tot luăm de la zero periodic explicând şi explicând cum ar trebui să funcţioneze sistemul. Am intrat şi în zona asiguratorilor, a băncilor, a fondului naţional de garantare a IMM-urilor şi aşa mai departe. Teoretic, normele ar trebui să fie pe piaţă cel târziu la 1 ianuarie 2018. Cred că înainte de 1 iulie 2018 nu o să poată exista un mecanism funcţional, dar măcar să ştim cum arată.

Reporter: Care sunt sistemele de garantare actuale prin care o agenţie îşi poate proteja clienţii şi care este forma de garantare a pachetelor folosită de compania dumneavoastră?

Dragoş Anastasiu: Prin lege, există limita de 50.000 de dolari. Noi, la Nova Travel, am urcat acest plafon, benevol, la 150.000 de dolari. Mai există o asigurare benevolă pe care turistul o poate încheia, dar nu o poate oferi orice agenţie. Există un asigurator pe piaţă, Gothaer, care a pus aşa ceva pe piaţă cu nişte condiţii destul de dificile, dar există şi această variantă.

Reporter: Consideraţi că turiştii vor mai opta pentru pachete de la agenţii în 2018, ţinând cont de cazul Omnia?

Dragoş Anastasiu: Vor opta în continuare. Pentru că altcineva nu are cine să le facă pachete. Sper că vor fi mai atenţi atunci când îşi aleg agenţia. Şi sper că fiecare incident de genul acesta să mai trezească puţin în special autorităţile, pentru că ele sunt vinovate că noi nu avem, după 20 şi ceva de ani, un sistem de garantare, dar să trezească şi turiştii în sensul în care să fie mai atenţi cu cine colaborează şi cui îi dau banii. Dar în general, lăsând la o parte câteva incidente, agenţiile de turism din România au dovedit că sunt sigure. Omnia a fost 26 de ani pe piaţă, nu discutăm despre ţepe, inclusiv Mareea, nu a fost ţeapă, ci management prost al banilor. Dacă dă faliment o fabrică de nasturi nu ştie nimeni, dar când este vorba de o agenţie de turism se află imediat.

Reporter: De ce măsuri consideraţi că ar avea nevoie industria turismului, în acest moment?

Dragoş Anastasiu: Principala problemă este a forţei de muncă. Ceva mai puţin la agenţii, dar tot ce înseamnă hotelărie este lipsit de forţă de muncă, atât din punct de vedere numeric, calitativ, cât şi din punct de vedere al modului de gândire. Este o problemă gravă pe care, dacă nu o rezolvăm cât se poate de repede, nu o să avem dezvoltare. A doua problemă este cea a promovării. Imaginea ţării noastre este aşa cum este şi discutăm despre asta de 20 de ani, dar de făcut, nu facem nimic. Bugetul de promovare al României, anul aceasta, este mult sub bugetul de promovare al companiei mele. Este inacceptabil să nu avem un site de foarte bună calitate, este inacceptabil că am închis birourile de promovare din străinătate fără să punem nimic altceva în loc. Este inacceptabil că a trecut încă un an şi nu am promovat produsele turistice româneşti în străinătate. Mergem doar la nişte târguri şi credem că este suficient. Cifrele de anul acesta sunt mai bune, dar cred că ele nu se datorează deloc intervenţiei statului român. Ele au venit pentru că fiecare străin care ajunge în România este încântat de ce descoperă aici, se întoarce acasă şi povesteşte altor 10 prieteni şi atunci, încet, încet, creştem pe această cale naturală care este sănătoasă, de altfel. Dar trebuie ca noi să facem ceva activ, dincolo de nişte încercări, pentru că nu zice nimeni că nu s-a făcut nimic, nimic. Faptul că au venit nişte jurnalişti şi au mai scris despre România s-au mai întâmplat nişte lucruri, dar nu este suficient. Repet, o ţară întreagă nu are buget, nici jumătate din cât are compania mea.

Pentru promovare, ne trebuie o organizaţie de tip public-privat care să iasă de sub modul în care Statul a făcut promovare României. Trebuie să intre într-o zonă de management corporatist performant şi care să aibă o strategie de marketing şi promovare a ţării noastre care să fie sănătoasă. La fel, avem nevoie de organizaţii de management a destinaţiilor. Avem nevoie de aceleaşi organizaţii de tip parteneriat public-privat şi la nivel naţional şi la nivel regional şi la nivel local. Şi astea sunt motoarele care vor trebui să funcţioneze şi, în general, dacă le laşi vor funcţiona, alimentate în special de fosta taxă hotelieră care acum s-a transformat şi se cheamă taxă de promovare. Această taxă este în momentul de faţă o taxă opţională pe care autorităţile locale o ridică sau nu şi cu care nu prea fac mare lucru. De exemplu, în Bucureşti, de un an şi ceva, după ştiinţa mea (n.r. banii din taxe) sunt ţinuţi în nişte conturi şi nu s-a făcut nimic cu ei.

Reporter: Care consideraţi că ar fi variantele prin care ar trebui rezolvată problema forţei de muncă?

Dragoş Anastasiu: Ne trebuie o strategie. Noi am discutat cu Ministerul Turismului, dar şi la nivelul Secretariatului General al Guvernului că ne trebuie o strategie cu măsuri pe termen scurt, mediu şi lung. Pe termen mediu şi lung discutăm, în special, despre educaţie, despre pregătire profesională, despre sistem dual de învăţământ. Pe termen scurt, avem măsuri teoretic posibile, dar din punctul meu de vedere, cele mai multe, practic imposibile. Discutăm despre mobilitatea forţei de muncă, adică să vină de exemplu din Vaslui pe Valea Prahovei. Eu nu cred că mai avem forţă de muncă utilizabilă, de care să ne mai folosim în România. Avem nevoie de sânge proaspăt. Acesta poate să vină fie din diaspora, fie din ţările de jurul nostru unde găsim şi vorbitori de limba româna şi anume din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, iar în turism, în special, din ţările asiatice. Un lucru care ar fi benefic pentru că s-ar produce şi un transfer de mentalitate cât de cât. Mentalitatea asiatică, în turism, este una pro zâmbet şi pro service, pentru că ei se nasc şi trăiesc fără să le fie ruşine că lucrează în servicii. În România, din păcate, a servi înseamnă a te umili, în mintea unora, aşa că avem nevoie de un transfer. Totodată, există măsuri în ceea ce priveşte studenţii şi elevii, de exemplu din şase semestre de studiu al turismului, două ar putea să fie de practică. În liceele care fac turism, un semestru ar putea să fie numai de practică. Şi mai sunt măsuri pe care să le putem lua în zona muncitorilor zilieri. Debirocratizarea, simplificarea ne-ar ajuta foarte mult. Acum suntem, de exemplu, obligaţi să avem pontaje zi de zi, oră de oră. Totodată, la turism ne-ar ajuta foarte mult ca telemunca (munca de acasă) să fie reglementată. Spunem că vrem să încurajăm telemunca, dar vrem pontajele zi de zi, este cam absurd. Acestea sunt doar câteva măsuri cu care noi am putea jongla pentru rezolvarea crizei forţei de muncă. Dar ne trebuie, fără doar şi poate, o strategie completă, generală, cu măsuri pe termen scurt, dar şi pe termen mediu şi lung, pentru că să aducem acum câteva sute de mii de asiatici, nu este o soluţie pe termen mediu şi scurt. Va fi o soluţie pe termen scurt, iar mulţi dintre ei pot fi integraţi. Toată partea asta nu trebuie să ne sperie. Am văzut că atunci când am spus că trebuie să aducem străini au existat reacţii cum că este o nenorocire, dar este benefic.

Reporter: Cât de complicat va fi să importăm forţă de muncă, din punct de vedere legislativ?

Dragoş Anastasiu: Super complicat. Durează şase până la opt luni, iar recunoaşterea diplomei este aproape un coşmar. Plus că există riscul ca dacă reuşeşti să-i aduci să vină concurenţa să ţi-i ia, după ce ai investit în recrutare, transport, viză. Trebuie să fie reglementat. Sigur, lumea trebuie să fie liberă, fără doar şi poate, dar dacă vrea să plece trebuie măcar să mă despăgubească, ca angajator, cu toate costurile pe care le-am avut.

Reporter: Ce schimbări vor aduce noile măsurile de politică fiscală adoptate de Guvern în industria turismului?

Dragoş Anastasiu: 95% din firmele care lucrează în turism au o cifră de afaceri de până într-un milion de euro şi vor intra la impozit de 1% pe cifra de afaceri. Măsura aceasta se traduce în lipsă de stimulare a oricărei investiţii pentru că cei care fac investiţii de obicei au pierderi. Mesajul pe care îl transmite o astfel de măsură este următorul: degeaba vii tu să faci investiţii în primii ani sau la un moment dat te retehnologizezi şi faci reinvestiţie pentru că, chiar dacă ai pierdere, tot plăteşti impozit. În rest şi industria turistică va fi afectată la fel ca toţi ceilalţi jucători din piaţă. Este o lipsă de încredere majoră, mai ales că statul nu face nimic în ceea ce priveşte turismul, nu face nici în ideea de sistem de garantare, nici cu legea turismului. Este o lipsă de încredere profundă. În rest, pentru trecerea dintr-o parte în alta a contribuţiilor plecăm de la premisa că este un loc la zero aritmetic, dar cu mult efort logistic din partea noastră. Vom merge mai departe, pentru că suntem flexibili şi nu ne lăsăm doborâţi de aşa ceva, dar nici nu o să fie bine.

Reporter: Cu ce alte probleme se mai confruntă industria turismului?

Dragoş Anastasiu: Promovarea, pachetele de garantare, legea voucherelor de vacanţă, acestea sunt principalele probleme. Chiar dacă vor porni voucherele de vacanţă, agenţiile de turism sunt într-o zonă de inaplicabilitate, pentru că au o clauză care le interzice ca mark-up-ul să fie mai mare de 10%. Ori acest lucru pe lanţ touroperator-revânzător pe de o parte ar duce la faliment, pe de altă parte ar trebui să facă ca nu numai sejururile plătite cu vouchere de vacanţă, ci toate sejururile să se încadreze în acest mark-up de 10%. Eu nu pot să vând unui client care plăteşte cu un card de credit un sejur cu 1000 de lei, iar unui alt client care plăteşte cu vouchere de vacanţă cu 900 de lei acelaşi sejur. În momentul de faţă aşa este legea. Noi am avut ceva vânzări pe voucherele de vacanţă, dar nu spectaculoase, însă noi avem vânzări mari per total, ne apropiem de aproape 100 de milioane de euro vânzări de vacanţe şi călătorii.

Reporter: Cum vedeţi evoluţia turismului anul viitor?

Dragoş Anastasiu: La fel ca economia românească, are un potenţial uriaş. Am putea să facem extraordinar, senzaţional, ar putea să ne meargă bine dacă facem ce trebuie. Din păcate, nu facem ce trebuie. Cred că şi la anul va mai creşte industria puţin. În general, industria creşte, în general economiile cresc la nivel european şi mondial, în principal nu sunt premise să nu fim mai bine, cel puţin în ceea ce priveşte venirea străinilor în România. În ceea ce-i priveşte pe cei din ţară, pare că salariile nu or să scadă, eventual or să crească, dar nu trebuie subestimată "aricirea", pentru că în general investitorii, dar şi oamenii, nu mai cheltuie când nu au încredere. Eu mă aştept la o reticenţă, inclusiv a turiştilor odată antreprenori şi apoi a angajaţilor lor, dar sper să nu fie o nenorocire. Acum mişcarea dinspre offline înspre online este certă şi nu am ajuns la apogeu, mai avem mult. Consolidarea pieţei se va întâmpla, noi am crescut anul acesta pe turism cu 52%, înseamnă că alţii au pierdut, piaţa a crescut doar cu 10%, iar noi de undeva am luat. Şi am luat, cu siguranţă, de la cei care nu au înţeles că s-a schimbat lumea. Nu va mai merge cu agenţii la scara blocului, se mută pe online şi în mall-uri.

Reporter: Vă mulţumesc!