România zilelor noastre traversează un proces accelerat de descompunere a sindicatelor şi patronatelor, drept urmare nu vom mai avea parte de manifestaţii sociale de amploare, ne-a declarat, în exclusivitate, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin. Domnia sa susţine că au mai rămas doar structuri asociative, care în doi-trei ani vor dispărea şi acestea, întrucât nu mai există interes comun care să le lege şi nu mai au de ce să se asocieze.
Dumitru Costin ne-a explicat: "Anul 2014 va fi exact la fel ca 2013, ca 2012 şi aşa mai departe. Nu are cum să fie altfel. Vom avea parte de mici revolte la nivelul companiilor, sau sociale. În niciun caz nu vom mai avea parte de ample manifestaţii sociale, organizate de la centru. Gata, s-a terminat". Liderul BNS ne-a mai spus: "Manifestaţii de amploare nu vor mai fi, greve nici atât. În Cluj, Oradea, Constanţa, Galaţi şi aşa mai departe, oamenii nu mai sunt informaţi de către liderii lor. Se încurajează descompunerea. În România de astăzi vorbim de un proces accelerat de descompunere a sindicatelor şi patronatelor. De 24 de ani de zile, pe zona sindicatelor, România nu are forme asociative care să reprezinte autentic membrii lor, ci numai structuri de lideri. Noi am regândit structura asociativă, în forma acesteia membrul de rând fiind personajul principal, nu liderul. Este un proces foarte complicat, o adevărată reformă a structurilor asociative".
• Dumitru Costin: "Modificările aduse la Codul Muncii nu au avut nici pe departe efectul scontat"
Dumitru Costin este de părere că de vină pentru situaţia în care s-a ajuns, la bază, este modificarea Codului Muncii, din 2011, care a inclus Legea Dialogului Social: "Modificarea legislaturii pentru relaţiile industriale a pulverizat absolut tot ce ţine de structura partenerilor sociali, introducând restricţionarea dreptului la grevă. Nicio grevă nu a mai avut loc de la intrarea legii respective în vigoare, adică de trei ani de zile, toate au fost revolte. Procedurile legislative sunt foarte complicate, au condus la scăderea capacităţii de mobilizare". Oficialul BNS ne-a mai declarat că întregul proces "de descompunere" a venit pe cale artificială, prin intermediul Legii pentru Dialog Social, care este "un conglomerat de legi mai mărunte, care nu formează nimic bun". În aceeaşi notă, Dumitru Costin a atacat conducerea Ministerului Muncii de la acea vreme: "Modificările aduse la Codul Muncii din 2011 nu au avut nici pe departe efectul scontat, chiar dorim să facem o analiză pe această temă. Ministrul muncii de la acea vreme, Ioan Botiş, a fost praf şi pulbere. Chiar îmi doresc să se investigheze şi să se facă un raport care să aibă în vedere nucleul experţilor din cadrul Ministerului care au realizat modificările Codului Muncii şi, implicit, Legea Dialogului Social. Vă spun eu că nu există niciun expert. Botiş a primit dosarele la cheie, gata făcute".
Totodată, preşedintele Blocului Sindical a ţinut să precizeze că suntem un caz aparte în rândul statelor europene: "Nicăieri nu mai întâlnim ceva asemănător, în Europa totul se face la nivel sectorial. Potrivit unui raport mondial al ONU, redistribuirea valorii adăugate, în cazul creşterii economice, se face disproporţionat în toate pieţele naţionale în care dialogul social nu funcţionează aşa cum trebuie. Guvernul nostru redistribuie creşterea economică în capital, nu înspre structurile sociale. Dacă aceste structuri sociale nu sunt suficient de puternice, aşa se întâmplă. Numai uitaţi-vă la ţările nordice. Vedeţi probleme în Danemarca sau Norvegia? Acolo parteneriatele sociale sunt foarte puternice, foarte bine puse la punct. Acolo există politici publice, noi nu avem aşa ceva. Norvegia nu este o ţară membră a Uniunii Europene. Acolo patronatele şi sindicatele au reuşit să convingă guvernanţii să redistribuie avuţia capitalizată generaţiilor viitoare. De asemenea, au ridicat şi o parte dintre responsabilităţi de pe umerii actualei generaţii. Aceia sunt oameni serioşi, dar nu este şi cazul nostru. Un alt exemplu este Germania, acolo unde există principiul cogestiunii. Capitalul şi forţa de muncă merg împreună", a conchis Dumitru Costin.
Anul trecut, după protestele la nivel naţional organizate de BNS, Dumitru Costin a taxat laşitatea cu care autorităţile răspund în faţa nemulţumirilor protestatarilor: "Unii dintre ei şi-au asumat să dea curs anumitor cereri şi să continue să încerce să ofere un răspuns solicitărilor, în timp ce alţii şi-au băgat coada între picioare şi au aruncat pisica în ograda vecinului, că aşa stă bine la români...".
Totodată, preşedintele BNS ne-a mai declarat la acea dată că organizarea unui miting de amploare în Capitală depinde de liderii de sindicate din teritoriu, care vor trebui să reuşească să adune lumea şi să organizeze acţiunea. "Dacă ei nu vor, putem noi să stăm şi în cap, tot degeaba", ne-a mai spus sindicalistul.
Decizia de începere a protestelor de anul trecut a fost luată de reprezentanţii organizaţiilor sindicale din toată ţara, acoperind marea majoritate a sectoarelor economice. În data de 2 octombrie, BNS a făcut public un manifest ce conţine nemulţumirile lucrătorilor afiliaţi, acesta fiind adresat "din stradă, cu lehamite, celor aflaţi actualmente la guvernare şi celor care au fost şi îşi aşteaptă iar rândul să repete ce au făcut".
În Legea Dialogului Social, cu privire la grevă şi la modalităţile prin care aceasta poate fi declanşată, textul specifică faptul că greva reprezintă "faza finală posibilă şi cea mai gravă a conflictului colectiv de muncă, cea mai radicală formă de protest la care pot apela salariaţii".
Constituţia României garantează dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale, şi prevede că legea stabileşte condiţiile şi limitele exercitării acsetui drept.
Articolul 182 din Legea dialogului social stipulează: "Greva poate fi declarată numai dacă, în prealabil, au fost epuizate posibilităţile de soluţionare a conflictului colectiv de muncă prin procedurile obligatorii prevăzute de prezenta lege, numai după desfăşurarea grevei de avertisment şi dacă momentul declanşării acesteia a fost adus la cunoştinţa angajatorilor de către organizatori cu cel puţin două zile lucrătoare înainte."
De asemenea, greva nu poate fi declanşată decât pe durata desfăşurării conflictului colectiv de muncă, conflict ce poate fi declanşat în legătură cu începerea, desfăşurarea şi încheierea negocierilor contractelor colective de muncă. Orice altă modalitate de declarare a grevei este ilegală. Astfel, conflictele colective de muncă pot fi declanşate numai dacă "angajatorul sau organizaţia patronală refuză să înceapă negocierea unui contract ori acord colectiv de muncă, nu acceptă revendicările formulate de angajaţi sau dacă părţile nu ajung la o înţelegere privind încheierea unui contract sau acord colectiv de muncă până la data stabilită de comun acord pentru finalizarea negocierilor".
De asemenea, în lege se mai stipulează că hotărârea de a declara greva se ia de către organizaţiile sindicale reprezentative participante la conflictul colectiv de muncă, cu acordul scris a cel puţin jumătate din numărul membrilor sindicatelor respective, iar greva de avertisment nu poate avea o durată mai mare de două ore şi trebuie să preceadă cu cel puţin două zile lucrătoare greva propriu-zisă.
•
Toţi cetăţenii Norvegiei au devenit milionari în moneda naţională, după ce valoarea activelor celui mai mare fond de investiţii de stat din ţara scandinavă a ajuns la peste 5.110 miliarde de coroane norvegiene, adică 600 de miliarde de euro, ca urmare a exploziei preţurilor la petrol şi gaze. Acest lucru înseamnă că fiecărui norvegian i-ar reveni câte 1 milion de coroane, echivalentul a aproape 120.000 de euro. Cu toate acestea, banii nu pot fi accesaţi sau cheltuiţi, obiectivul fondului fiind să asigure bunăstarea generaţiilor viitoare. Guvernul norvegian utilizează totuşi o parte din bani pentru a-şi finanţa parţial bugetul, însă nu mai mult de 4% din totalul activelor. Valoarea fondului reprezintă 183% din PIB-ul Norvegiei şi se estimează că va atinge 220% până în 2030.
1. Avem si noi fonduri de investitii
(mesaj trimis de Theodor în data de 29.01.2014, 11:54)
Fondurile de investitii numite SIF 1-5,care au capitalizat o parte din averea fostelor intreprinderi ale statului socialist,tin"in viata" o bursa de valori facuta ca sa existe doar cu numele.Dar suntem siguri ca,atunci cand Romania va deveni exportatoare de gaze,aceste fonduri vor face cadou fiecarui roman atattia bani cat sa nu moara de foame.
2. disparitie sindicate!
(mesaj trimis de laur în data de 29.01.2014, 12:50)
Acest domn Dumitru Costin ar trebui sa se ascunda avand in vedere ca in calitate de lider sindical impreuna cu alti "lideri" de acelasi calibru nu au reusit in acesti ani decat sa-si umfle buzunarele, sa pactizeze cu potentatii zilei si sa duca actiunea sindicala catre nicaieri...Calitatea celor care au condus de 20 de ani marile organizatii sindicale, cei care sunt lideri sindicali la nivel de fabrica sunt in mare masura vinovati de aceasta decadere.
2.1. Dispari Gunoiule costin ! (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Lotul sindicalistilor la zdup ! în data de 29.01.2014, 13:15)
Care potentati domnu Laur, spuneti-o direct , cu Infractorul vantu, ce tot o dam pe dupa cires... Mafia sindicala a prabusit si ea, in cardasie cu Mafia politica, Romania ! Uitati-va la Golanul soviani doar... Haimanalele astea trebuiau azvarlite, cu suturi in coccisuri, demult la gherla ! Circoteca a fost de ei, cu dansul pinguinului... In rest, au furat si fura , cand principala lor activitate ar trebui sa fie probarea catuselor potrivite ! TRAIASCA PROCURATURA ! (doar Banditul petcu de la sanatate, pesedist notoriu a platit partial)
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.01.2014, 16:22)
Costin si sustinutul lui BRATEANU de la Posta prin slugile si handicapati lor au distrus Compania Posta Romana urland ca vreau binele postasilor.Sa le fie rusine.Ce au de spus?Ionel