După creşterea preţurilor urmează creşterea şomajului

• Dobânzile mari vor începe să lovească în sectorul privat

Cei care urmăriţi evoluţiile din pieţele internaţionale ştiţi despre recenta creştere a dobânzii cheie a Băncii Centrale Europene (BCE) şi despre pachetele de măsuri pentru ameliorarea efectelor scumpirii energiei în Germania şi Marea Britanie. Analiştii se aşteaptă ca, în câteva luni, Bank of England (BoE) să majoreze dobânda de politică monetară până la 4%.

Costul energiei, aşa limitat cum s-a anunţat recent de către noul guvern britanic, urmează să crească semnificativ faţă de anul trecut. Limitarea costului energiei se face prin subvenţionarea de către stat, ceea ce înseamnă îndatorare în plus, iar prognozele optimiste despre un deficit bugetar mic, de sub 4%, deja sunt fantezii. În Marea Britanie se consolidează recesiunea, chiar dacă, deocamdată, la un nivel moderat. Chiar şi cu subvenţionarea anunţată, costul energiei se dublează pentru gospodării, iar în cazul afacerilor poate fi şi de trei ori mai mare comparativ cu anul trecut. La aceste greutăţi se va mai adăuga şi creşterea dobânzii cheie, de la 1%, cât a fost până de curând, probabil la 4%.

Situaţia economică o să fie dificilă în întreaga Europă. În unele cazuri cheltuielile bugetare anunţate de guverne, pentru ajutorarea populaţiei în faţa inflaţiei, se apropie deja de cele din anii 2020 şi 2021, adică din timpul pandemiei.

Cheltuielile bugetare mari din timpul pandemiei au cauzat inflaţia de acum, care trebuie combatută cumva. Iar ceea ce se anunţă pentru perioada următoare poate cauza o altă rundă de inflaţie, în timp ce noi n-am ieşit nici din cea cauzată de cheltuielile bugetare din perioada pandemiei.

Creşterea dobânzilor poate să limiteze inflaţia, dar nu ştiu dacă lumea înţelege ce înseamnă asta pentru economiile înglodate în datorii record. Situaţia din ţările europene cele mai îndatorate, în special Italia, Spania şi Grecia, va fi cea mai complicată.

Cum pot guvernele să cheltuiască mult, iar inflaţia să nu crească din nou, eventual la noi maxime? Pentru ca guvernele să poată să cheltuiască, fără a cauza explozia preţurilor, cineva trebuie să NU cheltuiască (la fel de mult), iar acel cineva este sectorul privat. Statul deja a anunţat că va creşte dramatic cheltuielile bugetare. Deci sectorul privat în ansamblu, mai ales afacerile mici şi mijlocii, vor suporta costul real al cheltuielilor bugetare mari anunţate, prin a tăia propriile cheltuieli. Iar ceea ce va forţa sectorul privat să cheltuiască mai puţin, adică să facă economii (pentru guvernul care cheltuie mai mult), va fi dobânda cheie a băncii centrale.

Văzând optimismul relativ al pieţelor financiare, investitorii nu par să conştientizeze că o bună parte din afacerile private vor avea de suferit din cauza creşterii dobânzilor. Evitarea unei inflaţii de 15-20% în ţările dezvoltate, în timp ce guvernele cresc cheltuielile, se poate obţine numai cu creşterea şomajului în sectorul privat. Şomaj mai mare, implicit, înseamnă putere de cumpărare mai mică în sectorul privat, lucru care ameliorează presiunile inflaţioniste cauzate de cheltuielile guvernamentale.

Vin vremuri grele, iar pieţele financiare încă par destul de relaxate în privinţa anului 2023. Vom avea, cel mai probabil, atât şomaj mai mare, cât şi inflaţie relativ mare în următoarea perioadă, deoarece sectorul privat, la rândul lui foarte îndatorat, nu va putea suporta creşterea dobânzilor peste un anumit nivel. Băncile centrale vor testa acest nivel de suportabilitate înainte să se oprească din creşterea dobânzilor. Nimeni nu poate spune cu certitudine cum va arăta economia lumii în 2023, dar destul de sigur mult mai rău decât acum.

Opinia Cititorului ( 11 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.09.2022, 09:04)
Europe will spiral into a severe recession as the energy crisis hikes inflation and weighs on GDP, BlackRock says

Sa aveti o iarna placuta si mese pe care sa aveti ce pune.
1. 1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. )
  (mesaj trimis de antonim în data de 13.09.2022, 14:08)
  Cu rate și copii vor ieși în stradă cel mult s-o curețe.
  1.2. Titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de Protaru în data de 13.09.2022, 19:46)
  Bine remarcat.
2. fără titlu
(mesaj trimis de paul în data de 13.09.2022, 09:33)
corect, in urma valului de insolvente, falimente si inchideri totale sau partiale a industriei care se intimpla deja in Europa.
3. Niște vite manipulate
(mesaj trimis de Neamțul53 în data de 13.09.2022, 11:26)
Prostimea din Europa își merită soarta, trebuie să sufere din greu ca apoi să iasă pe străzi cu milioanele ca să deie jos pe acești politicieni escroci vânduți corporațiilor și americanilor și care se lăfăie in lux dar cer populației să steie in frig și să facă foamea,criza asta e creat artificial prin aceste sancțiuni fără efecte
1. 3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de antonim în data de 13.09.2022, 14:02)
  Criza ar fi venit oricum după anii de dobânzi negative. Alocarea greșită a capitalului va fi corectată prin falimente.
  Sancțiunile fără efecte fac parte din propaganda imperiului sovietic pentru prostuți.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.09.2022, 12:52)
si dupa atingere platou superior urmeaza deflatie.... sa vedet gdpul real pe termen mediu scurt...
s c cret
1. 4.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de antonim în data de 13.09.2022, 19:07)
  Planul musonic a reușit, oricât ar scădea prețurile, tu rămâi sărac.
  4.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 13.09.2022, 21:33)
  vorbeam de rata procentuala...
  platou in somaj... da soc in deflatie monetara.. default tehnic valutar sau de credit... sau de datorie etc gov sau privat...
  stim ca fiecate nominal ce urca salbatic nu se mai intoarce... ramane in urma... dealulrile si vaile trecute... eu vorbesc procentual de alta vale dupa acest deal...
  oricum schimba momeda si paritatea in piata la masa monetara..
  gen teapa din 90 urmat de deflatie...
  gen teapa din 2005 urmat de deflatie...
  si alte tepe monetare... data cu duiumul... gen dupa 47 20000 mii lei devine 1 leu ... a anuntat deflatie caci paritate de minus 50% ... zerourile taiate au fost doar curatare balanta nominala trecuta de toxicitati si chiar iertari si ajutari de reducere credite in Nominal nu in real in socul de deflatie... dupa socul de deflatie povara trecuta in nominal incepe sa devina iar slabita din cauza altui ciclu nou de credit ce infleaza piata...
  ciclurile de credit suc mereu din extaz in agonie; din inbuibare in foamete si plansete... guvernele vor incerca sa dea vina pe extraterestii si etc razboaie.. cu sau fara ele.. generatia productiva a acumulat in conturi noile nominale de dupa schimbarea monedei.. pe aceasta acumulare banca centrala si govul au stimulat prima oara cu dobanzi minime ca sa nu multiplice / devalorizeze accelerat banii... in contrapartida cu productivitatea si formarea de etc capacitati.
  s c cret
  4.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 13.09.2022, 22:05)
  exemplul de deal si vale in termeni reali... anii 60 spre 70 cu varf deal 85-87 si vale cat cuprinde pana in 9598-99 si alt deal de atunci cu vai aferente.
  ps: valea din 98 a intalnit in spate trasat pe ax anii 6si cv spre 70 atat de nasoala a fost...
  o alta vrajeala dupa 90 gov si banca centrala a bagat economia in depresie ca forma de plata... ce este interesant pentru cine are acces la date o sa vada ca salariile romanilor inainte de “lovitura/hotitura” erau la cateva sute bune de dolari... pe urma au cazut in teasta.. si vine FMIul prin romanica la tv si zic unii ca vai se traieste sub 1 dolar pe zi.. dar cine naiba a platit creditarea guvernului si speculatorilor din trecut? toata populatia saraca si de mijloc la olalta cu toti dobitociu supraindatorati... aia la stat au primit forma de bail in prin vanzare case / credite pe bani de nimic... la ce foamete era pe atunci.
  romania a mai prins asemenea ciclu prin 30 si cv... si clmea asemenea cicluri sunt orchestrate global de bancile centrale... e forma lor de sesumflare credit cand capacitatile de productie dau semnale de oboseala sau revers secula mai mare ca productivitatea.
  vezi japonia deal si vale cu trend intalnit cu anii 6 si cv spre 70 daca se trage linie pe ax... vezi acum ce semnale puternice da bursa lor... deci intrari masive de capital... exact cum am anuntat de ceva timp...
  japonia este in deflatie ca pret gram aur pe cap de muncitor...
  romania e in bula venit in aur
  s c cret
  4.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 13.09.2022, 23:06)
  MAI CURAND CA SA CONTROLEZE POPOARELE. (CRED CA UNII AU O FIXATIE CU COMUNISMUL. EL A EXISTAT DOAR LA ESENIENI SI EXISTA IN KIBUTZURI.IN REST...IOC.)