DUPĂ PRIMELE OPT LUNI DIN AN Datoria publică a României rămâne sub pragul de 50% din PIB

Datoria publică a României (datoria guvernamentală) a urcat, la finele primelor opt luni din 2021, la aproximativ 550,34 miliarde de lei, faţă de 545,33 miliarde de lei în luna iulie şi 526,7 miliarde de lei la finele lunii iunie, conform datelor publicate ieri de Ministerul Finanţelor. Raportată la PIB, datoria guvernamentală a urcat la 49,7% la sfârşitul lunii august, în creştere de la 49,3% în iulie şi în scădere faţă de finalul lunii aprilie. Scăderea procentuală din luna iulie a provenit din actualizarea valorii PIB, mai precis ca urmare a incorporării creşterii produsului intern brut din trimestrul al doilea al acestui an.

Conform Ministerului Finanţelor, România a adăugat o datorie publică de circa 51 miliarde de lei în lunile scurse în 2021, până la finalul lui august, în condiţiile în care la finalul lui 2020 datoria publică însuma 499,12 miliarde de lei. La finalul lui 2019, înainte de criza economică şi sanitară Covid-19, datoria publică se situa la 373,5 miliarde de lei, respectiv 35,3% din PIB. România este ţara cu cele mai mici venituri la buget raportate la PIB din Uniunea Europeană după Irlanda, ca urmare a tăierilor de taxe operate de guvernele social-democrate din guvernarea anterioară şi a reducerilor din debutul lui 2020 operate de guvernul Orban.

Datoria pe termen mediu şi lung se cifrează la 530,86 miliarde de lei, în creştere de la 525,9 miliarde de lei în luna iulie, iar cea pe termen scurt la 17,69 miliarde de lei, în scădere de la 19,42 miliarde de lei în iulie.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 469 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 73,11 miliarde de lei.

O sumă de 251,4 miliarde de lei este datorie guvernamentală în lei, în creştere de la 248,84 miliarde de lei în luna iulie, iar 255,15 miliarde de lei reprezintă datorie guvernamentală în euro, în creştere de la 252,94 miliarde de lei în iulie şi 235,9 miliarde de lei în iunie. Creşterea pe datoria guvernamentală în euro a venit în urma împrumutului extern de 3,5 miliarde de euro contractat în iulie.

În acelaşi timp, o sumă de 42,22 miliarde de lei reprezintă echivalentul datoriei publice în dolari americani, sumă în creştere cu 250 de milioane de lei faţă de iulie ca urmare a creşterii dobânzilor.

Amintim că, în ultimele săptămâni, costul de finanţare pe 10 ani al României (RO10Y), barometrul pentru costul banilor în economie, a crescut puternic pe fondul accelerării inflaţiei şi a ruperii coaliţiei de guvernare în urma demiterii ministrului Justiţiei de către premierul acum demis Florin Cîţu. RO10Y se situa ieri pe piaţa secundară la 4,985%, după ce în data de 16 august se situa la 3,73%.

Guvernul are un necesar de finanţare (sume ce trebuiesc împrumutate în acest an conform legii bugetului) de aproximativ 135 miliarde de lei în acest an, undeva peste 11% din PIB, după ce în 2020 a împrumutat suma de 163,8 miliarde de lei (33,6 miliarde de euro). În 2019, România s-a împrumutat 91 miliarde de lei. Dobânzile în creştere pun presiune suplimentară pe buget şi mai ales pe bugetele anilor viitor, şi aşa foarte complicate de ponderea mare (85%) în veniturile nefiscale a cheltuielilor cu pensii şi salarii din sectorul public.

Până acum, guvernul şi-a acoperit undeva la peste două treimi din necesarul de finanţare, astfel că suma rămasă de emis pentru a acoperi nevoile acestui an este în continuare ridicată, în special relativ la sumele emise în ultimele luni - necesarul mediu lunar este aproape de 9 miliarde de lei, scăzând la aproximativ 5 miliarde de lei în cazul unei noi emisiuni externe de 3-3,5 miliarde de euro/dolari, anticipată anterior de piaţă pentru luna actuală însă greu de crezut că poate fi derulată din cauza instabilităţii politice. Guvernul are totuşi un buffer consistent care acoperă nevoile de finanţare pe patru luni.

La toate acestea se adaugă presiunea pe BNR de majorare a dobânzilor după majorarea de 0,25% la 1,5% din 6 octombrie. Analiştii arată şi ei că inflaţia va continua să crească, iar conducerea BNR a transmis recent că prognoza precedentă de 5,6% la finalul anului nu mai este de actualitate după ce în septembrie inflaţia a urcat la 6,3%. Analiştii arată că există chiar posibilitatea ca BNR să majoreze cu 0,50% dobânda-cheie la şedinţa din 9 noiembrie, la 2,00%.

Oficialii BNR şi ai Consiliului Fiscal au afirmat recent că Guvernul ar fi trebuit să gestioneze mai bine situaţia bugetară în acest an şi să profite de încasările mai mari din revenirea economiei pentru a reduce mai ambiţios deficitul şi deci necesarul de împrumut.

În orice caz, conform datelor MFP, datoria externă a administraţiei publice se cifrează la 282,4 miliarde de lei (25,5% din PIB), în creştere de la 274,78 miliarde de lei (25,3% din PIB) în iulie. Din datoria totală externă, 277,85 miliarde de lei reprezintă datorie a administraţiei publice centrale şi 4,55 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.

Datoria administraţiei publice centrale se ridica la finalul lunii august la 534,6 miliarde de lei, în creştere de la 529,62 miliarde de lei în iulie, din care 515,14 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale este contractată în lei (239,56 miliarde de lei) şi euro (251,24 miliarde de lei, echivalent).

Datoria administraţiei publice locale se cifra la 15,74 miliarde de lei, la finele lui iulie 2021, din care 15,72 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.