Economia europeană sub presiunea creşterilor masive de preţuri

Cele mai recente rapoarte economice din Europa arată o creştere economică de numai 0,2% faţă de trimestrul precedent, cu o inflaţie atingând un nou record de 7,5%, potrivit unui comunicat remis redacţiei. Acest lucru a subminat valoarea monedei Euro şi sporeşte situaţia dificilă în care se găseşte Banca Centrală Europeană.

Potrivit sursei citate, creşterea economică a zonei euro în primul trimestru a fost mai slabă decât se prevedea, deoarece slăbiciunea economică arătată de Franţa şi Italia a anulat avansul dat de o anumită rezilienţă a Germaniei şi Spaniei, în condiţiile în care conflictul din Ucraina impactează semnificativ economiile europene.

În România, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a redus prognoza de creştere a PIB-ului de la 4,3% la 2,9% în 2022 şi de la 5,1% la 4,4% în 2023. Creşterea estimată a consumului populaţiei a fost de asemenea revizuită şi este în scădere, respectiv la 3,1% de la 3,8% în februarie, cât era înainte de începerea conflictului militar din Ucraina. Motivele scăderii previziunilor sunt: încetinirea activităţii economice europene şi mondiale, care conduce şi la o încetinire a economiei româneşti, conflictul dintre Rusia şi Ucraina, care a dus la o înrăutăţire a indicatorilor comerciali în contextul unei dependenţe ridicate de gazul rusesc şi apariţia unui nou val pandemic în China, care va accentua blocajele din lanţurile de aprovizionare şi va afecta industria auto. Factorii pozitivi sunt legaţi de atenuarea pandemiei Covid şi de redresarea industriei transporturilor şi a sectorului Horeca.

Investitorii individuali sunt şi ei mai degrabă pesimişti. Conform sondajului eToro Retail Investor Beat, 51% dintre investitorii români aşteaptă în acest an o înrăutăţire a condiţiilor din economia locală. Este o creştere de 8% faţă de rezultatul de la finalul anului 2021. Doar 23% cred că situaţia se va îmbunătăţi. 49% dintre investitorii români intervievaţi se aşteaptă ca economia globală să se înrăutăţească, subliniază sursa citată.

Inflaţia din aprilie în UE a urcat la 7,5%, de la 7,4% anterior. Campioanele sunt statele baltice, Estonia cu 19%, Lituania 16,6% şi Letonia 13,2% dar şi Olanda cu 11,2%. Banca Centrală Europeană (BCE) va încerca să găsească o soluţie echilibrată la viitoarea sa şedinţă din 9 iunie, susţinând economia dar pregătind totodată şi unele creşteri necesare ale ratelor dobânzilor, investitorii aşteptându-se acum la trei majorări în acest an.

Inflaţia a fost determinată de creşterea bruscă a preţurilor la energie şi alimente, devenind din ce în ce mai răspândită şi mai accentuată. Iar preţurile materiilor prime care o alimentează vor rămâne ridicate, avertizează cel mai recent raport al Băncii Mondiale. "Războiul din Ucraina a provocat un şoc major pe pieţele de mărfuri, modificând modelele globale de comerţ, producţie şi consum în moduri care vor menţine preţurile la niveluri istorice ridicate până la sfârşitul anului 2024". Se aşteaptă ca preţurile la energie să crească cu peste 50% în 2022, înainte de a se relaxa în 2023 şi 2024.Totodată, se estimează că preţurile produselor non-energetice, inclusiv cele din sectorul agricol şi cele ale metalelor, vor creşte cu aproape 20% în 2022 şi se vor tempera, de asemenea, în anii următori.

Potrivit raportului, deoarece creşterile de preţuri au fost generalizate la toţi combustibilii, există mai puţine opţiuni acum pentru a înlocui produsele energetice cele mai afectate. De asemenea, creşterea preţurilor la unele produse de bază determină creşterea preţurilor şi la alte materii prime. Preţurile ridicate la gazele naturale au crescut preţurile la îngrăşăminte, exercitând o presiune în creştere asupra preţurilor produselor agricole. Banca Mondială consideră că răspunsurile politice de până acum s-au axat mai mult pe reduceri de taxe şi subvenţii, care adesea pot exacerba deficitul de aprovizionare şi presiunile asupra preţurilor, în loc să se concentreze pe măsuri pe termen lung pentru a reduce cererea şi a încuraja sursele alternative de aprovizionare.

Conflictul ruso-ucrainean şi sancţiunile asociate acestuia conduc, de asemenea, la adoptarea unor modele de comerţ mai costisitoare care ar putea duce la o inflaţie de lungă durată. Este de aşteptat să provoace o deviere majoră a rutelor din comerţului cu energie. De exemplu, unele ţări caută acum să se aprovizioneze cu cărbune din locuri mai îndepărtate. În acelaşi timp, unii dintre mari importatori de cărbune ar putea intensifica importurile din Rusia, reducând în acelaşi timp cererea din partea altor mari exportatori. Această deviere va fi probabil mai costisitoare, notează raportul, deoarece implică distanţe mai mari, iar cărbunele este voluminos şi scump de transportat. Devieri de transport şi aprovizionare similare au loc şi în cazul gazelor naturale şi petrolului.

Economia SUA resimte, de asemenea, efectele preţurilor ridicate ale materiilor prime şi ale problemelor din lanţul de aprovizionare, ultimele date indicând o scădere anualizată a PIB-ului de 1,4% în primul trimestru din 2022. Scăderile cheltuielilor guvernamentale, ale stocurilor şi un dezechilibru record al balanţei comerciale au impactat creşterea. Deşi această scădere a declanşat unele îngrijorări legate de recesiune, raportul a arătat o creştere puternică a consumului cu 2,7% după inflaţie, cea mai mare creştere din ultimele trei trimestre. Analiştii consideră că această scădere abruptă a PIB-ului nu va împiedica probabil Fed să majoreze din nou dobânda în luna mai.

În ciuda acestor previziuni, doar 19% dintre investitorii români care au răspuns la sondajul eToro Retail Investor Beat văd creşterea ratelor dobânzilor ca pe o ameninţare pentru investiţiile lor. Marea majoritate se tem că inflaţia, conflictele internaţionale şi starea economiei globale le vor afecta negativ portofoliile de investiţii în acest trimestru, se menţionează în comunicat.