Economia Turciei a crescut în 2022, dar avansul va încetini anul acesta

Economia Turciei a crescut cu 5,6% în 2022, conform datelor oficiale publicate ieri, dar avansul este aşteptat să încetinească semnificativ în 2023, la 2,8%, din cauza pagubelor produse de cutremurele care au afectat ţara luna aceasta, anunţă Reuters.

Potrivit sursei, economia Turciei a înregistrat o creştere mai redusă în semestrul al doilea din 2022, în urma declinului cererii interne şi externe, pe fondul încetinirii cu care se confruntă principalii parteneri comerciali ai săi, în contextul războiului din Ucraina. Creşterea a fost de 3,5% în trimestrul al patrulea din 2022, după un avans de 4% în al treilea trimestru, respectiv de 7,8% în cel de-al doilea, conform Institutului de Statistică al Turciei.

Activităţile din domeniul financiar şi al asigurărilor au înregistrat o creştere de 21,8% în 2022, cele din sectorul serviciilor - de 11,7%, iar singurul declin, de 8,4%, a fost consemnat în sectorul construcţiilor.

"Indicatorii dinaintea cutremurului sugerau că avansul Produsului Intern Brut (PIB) a fost susţinut de cererea internă, dar acum sunt riscuri de decelerare, după cutremur", afirmă, citat de Reuters, Haluk Burumcekci, de la Burumcekci Consulting.

PIB-ul Turciei este preconizat să crească cu 2,8% în 2023, conform analiştilor intervievaţi de Reuters. Într-un sondaj realizat în ianuarie, înaintea cutremurelor, prognoza medie indica un avans de 3% în 2023.

• Economiştii spun că reconstrucţia ar putea costa Turcia până la 100 de miliarde de dolari

Grupurile de afaceri şi economiştii spun că reconstrucţia ar putea costa Turcia până la 100 de miliarde de dolari şi ar reduce cu 1-2 puncte procentuale creşterea în acest an.

Cele două mari cutremure care au lovit Turcia în data de 6 februarie au provocat pagube fizice directe în valoare de 34,2 miliarde de dolari, însă costurile totale cu reconstrucţia şi redresarea ar putea fi de două ori mai mari, după cum a estimat luni Banca Mondială. Potrivit instituţiei financiare internaţionale, cele două cutremure vor anula cel puţin o jumătate de punct procentual din prognoza de creştere economică a Turciei pentru acest an, care arăta un avans cuprins între 3,5% şi 4%.

Banca Mondială i-a furnizat Turciei asistenţă imediată în valoare de 780 de milioane de dolari în cadrul celor două proiecte pe care le avea în derulare, precum şi un miliard de dolari în cadrul unui nou proiect de redresare.

Totodată, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a estimat recent că potenţialele efecte economice ale cutremurelor din Turcia ar putea genera pierderi de până la 1% din PIB-ul ţării, în 2023.

Previziunile BERD referitoare la economia Turciei au fost revizuite în scădere, de la 3,5% la 3% în 2023, fără să fie luat în calcul impactul cutremurului.

Amintim că, recent, Nick Stadtmiller, analist la Medley Global Advisors din New York, declara citat de Bloomberg: "Costul cutremurelor loveşte economia Turciei într-un moment în care încrederea investitorilor era deja fragilă. În plus, creşte riscul unei noi prăbuşiri a pieţei bursiere, având în vedere vulnerabilităţile preexistente cu privire la cursul de schimb şi deficitul de cont curent".

La rândul său, Simon Quijano-Evans, economist-şef la Capital Management, spunea: "Va fi nevoie de mai multe luni pentru stabilirea impactului economic, având în vedere că pierderile directe şi indirecte de pe urma cutremului sunt necunoscute. Pe termen scurt, însă, ţara va avea nevoie urgent de măsuri fiscale şi de politică monetară, iar sprijinul internaţional este o necesitate pentru asigurarea stabilităţii întregii regiuni".

Totodată, Piotr Matys, analist senior la In Touch Capital Markets, afirma: "Lira nu este cel mai precis barometru al sentimentului pieţei faţă de Turcia, având în vedere că rămâne susţinută de intervenţii. Banca centrală va fi, probabil, sub o presiune şi mai puternică din partea administraţiei Erdogan pentru reducerea dobânzilor, în vederea finanţării redresării".

Cele mai importante pagube de pe urma cutremurelor au fost înregistrate în 11 provincii din sudul Turciei, care au şi unele din cele mai ridicate rate ale sărăciei din ţară, şi de asemenea adăpostesc peste 1,7 milioane de refugiaţi sirieni, adică aproape jumătate din totalul refugiaţilor sirieni din Turcia, conform Băncii Mondiale.