EDITIE SPECIALA "REDACTOR-SEF PENTRU O ZI": S.R. STANESCU / ABSORBŢIA - 76,69% DIN ALOCAREA 2007-2013 Atragerea de fonduri europene din bugetul 2014 - 2020 a pornit greu

Atragerea de fonduri europene în noul exerciţiu bugetar 2014-2020, nu a avut un start spectaculos. Ministerul Fondurilor Europene a anunţat recent, că pentru perioada de programare 2014 - 2020 au fost lansate 39 de apeluri, cu o alocare de peste 13 miliarde de euro - aproape jumătate din alocare. "Guvernul Cioloş a lansat ghiduri pentru 13 miliarde de euro - pentru autostrăzi, termoficare, reducerea abandonului şcolar, combaterea sărăciei, antreprenoriat, siguranţă rutieră, economie, social etc. Suma reprezintă 47% din toate fondurile structurale 2014- 2020 - chiar mai mult, dacă includem şi dezvoltarea rurală", se arată în prezentarea MFE, transmisă la împlinirea a 100 de zile de mandat. Reprezentanţii MFP mai precizează: "În luna mai, după doi ani şi jumătate de la startul perioadei de programare actuală, au venit primele rambursări, în valoare de 57 milioane de euro. Pe 8 august, Comisia Europeană a mai acceptat pentru rambursare încă 231 milioane de euro aferente PNDR. Aşadar, rata de absorbţie (rambursare) a fondurilor europene în România a ajuns la aproape 1%. Fantomaticul 0% este un mit, după ce rambursările au început în mai 2016".

Precizarea vine în contextul în care, la începutul lunii august, ministrul Fondurilor Europene Cristian Ghinea se contrase asupra cifrei absorbţiei cu comisarul european Corina Creţu. Atunci, el a ţinut să menţioneze că rata este 0,18% şi nu zero, aşa cum a afirmat, anterior, comisarul european.

Într-un interviu recent, premierul Dacian Cioloş a încercat să justifice gradul insignifiant de absorbţie de până acum: "Absorbţia pentru perioada 2014-2020, din câte ştiu, este ceva sub media europeană, care e la nivelul de 1,5%. Da, 1,5% media la nivel european, în vreme ce noi suntem pe la 1% şi sunt încă multe state membre care nu au nici măcar atât. De ce nu e mai mult nici la nivel european? E foarte simplu. În primul rând, şi lucrurile sunt cunoscute foarte bine, inclusiv de liderii politici pe care i-aţi menţionat , absorbţia fondurilor europene nu este liniară. În primii ani ai exerciţiului bugetar, în cazul nostru 2014-2020, absorbţia este mică - se fac acreditările instituţiilor, se lansează programele, ghidurile, licitaţiile şi apoi demarează proiectele. Absorbţia propriu-zisă a fondurilor începe să crească semnificativ în a doua jumătate a perioadei financiare".

Deşi, la nivel declarativ, toată lumea recunoaşte că fondurile europene reprezintă o mare şansă de dezvoltare a ţării noastre, în practică, proiectele se lovesc de birocraţie excesivă, corupţie şi dificultăţi în cofinanţare.

Cu toate că băncile au produse destinate proiectelor cu fonduri europene, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat, recent: "Cofinanţarea a reprezentat principala problemă în accesarea fondurilor europene în exerciţiul 2007-2013". În opinia sa, este esenţial pentru ţara noastră să se concentreze pe rezolvarea acestei probleme.

Într -un raport din 2014, Comisia Europeană nota: "Corupţia şi conflictele de interese (din sistemul achiziţiilor publice -n.r.) continuă să reprezinte motive de îngrijorare pentru autorităţile contractante".

În aceste condiţii, rata de absorbţie de 76,69% din alocarea 2007-2013, la 31 iulie. Conform MFE, au fost efectuate plăţi către beneficiari (prefinanţări şi rambursări) în sumă de aproximativ 16,44 miliarde euro.

Jyrki Katainen, vicepreşedintele Comisiei Europene (CE), a afirmat, recent, că există o nevoie uriaşă pentru proiecte de infrastructură în România, lipsa lor strangulând competitivitatea şi crearea de locuri de muncă. În viziunea sa, problema infrastructurii poate fi rezolvată dacă România foloseşte mai multe fonduri europene, iar proiectele pentru obţinerea banilor ar putea veni mai uşor dacă administraţia publică ar fi independentă de politică.