EDITIE SPECIALA "REDACTOR-SEF PENTRU O ZI": S.R. STANESCU Exportatorii - nemulţumiţi de prestaţia tehnocraţilor

Exportatorii sunt nemulţumiţi de prestaţia tehnocraţilor în domeniul comerţului internaţional, afirmând că modul în care a acţionat Guvernul Cioloş a condus la scăderea exporturilor.

Nivelul deficitului comercial din acest an ar putea depăşi recordul de deficit înregistrat în perioada de boom, avertizează Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).

Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care deficitul nostru comercial s-a adâncit cu peste 35%, în prima jumătate a anului în curs comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2015.

"Deficitul comercial, care ar trebui să-i îngrijoreze pe tehnocraţi, vine pe fondul consumului excesiv care forţează importurile", apreciază domnul Ionescu.

În primul semestru al lui 2016, deficitul balanţei comerciale a ajuns la aproape 4,5 miliarde euro, adâncindu-se cu peste 1,17 miliarde euro faţă de înregistrat în perioada similară a lui 2015, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Exporturile au însumat peste 28 miliarde euro, iar importurile s-au ridicat la circa 32,65 miliarde euro.

Exportatorii susţin că, cel puţin pe unele pieţe, ţara noastră nu are ce să exporte din producţia autohtonă.

Investiţiile româneşti în Turcia sunt foarte reduse, valoarea exporturilor noastre către piaţa turcă majorându-se în baza produselor fabricate de turci în România, ne-a spus Mihai Ionescu. "Ţara noastră nu are capital să meargă în zona respectivă, unde concurenţa este teribilă. Şansa este ca investiţiile turceşti în România să crească, pentru a creşte şi exporturile româneşti spre Turcia. Noi nu avem ce să oferim Turciei din producţia autohtonă", ne-a declarat preşedintele ANEIR, precizând că investiţiile turceşti stau la baza exporturilor româneşti către Turcia.

ANEIR face demersuri semnificative ca să deblocheze Programul de Promovare a Exporturilor, care este blocat încă de acum câteva luni, ne-a spus, în mai multe ocazii, Mihai Ionescu, explicând: "Guvernul actual a «reuşit» să blocheze toate acţiunile din Programul de Promovare a Exporturilor, pentru că au fost identificate anumite probleme în sistemul de licitaţii. Astfel, toate licitaţiile care au avut loc au fost anulate, iar cele care ar fi urmat să se desfăşoare au fost suspendate. De când există Legea achiziţiilor publice, Programul pentru Promovarea Exporturilor este blocat, întrucât cei din Ministerul Economiei nu s-au pus de acord pe anumite aspecte din lege cu cei de la Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice. Acest lucru vine în condiţiile în care oricum programul scârţâia".

Exportatorii au apelat la intervenţia urgentă a premierului Dacian Cioloş pentru deblocarea Programului de Promovare a Exporturilor (PPE).

ANEIR a comunicat presei: "În acest an s-a blocat de două ori PPE: prima dată în primăvară (când s-a tergiversat mai multe luni soluţionarea problemelor de minimis - parte componentă a PPE), iar acum, după intrarea în vigoare a noilor reglementări în domeniul achiziţiilor, PPE a fost blocat integral. Motivul?"

Comunicatul ANEIR precizează că actuala echipă de tehnocraţi de la Ministerul Economiei, "care a adus în fruntea Departamentului de comerţ exterior un ... medic ginecolog/virusolog, a depăşit toate contra-performanţele guvernelor anterioare".

Mihai Ionescu menţionează: "În toată perioada în care proiectele noilor reglementări din domeniul achiziţiilor au fost supuse avizărilor la instituţiile de resort, «tehnocraţii» de la Ministerul Economiei nu au solicitat iniţiatorilor actelor legislative tratarea într-o manieră adecvată specificului său a PPE. (...) Toate acţiunile externe programate au fost ratate, firmele reclamând pierderea banilor pentru pregătirea mostrelor (care nu au putut fi expuse), organizatorii externi se minunează de incapacitatea funcţională a instituţiilor româneşti, iar imaginea ţării este batjocorită. Iar, ca un corolar al lipsei de profesionalism a «tehnocraţilor», exporturile româneşti în zona extra-UE (principala ţintă a PPE) bat pasul pe loc.

Reamintim că aceiaşi «tehnocraţi» din Ministerul Economiei au blocat de la venirea lor la putere toate plecările la posturile externe de consilieri economici în cadrul Ambasadelor României (în prezent peste o treime din posturi sunt neocupate)".

Surse apropiate situaţiei ne-au spus că, din cele câteva târguri de promovare blocate, au fost deblocate doar câteva, restul rămânând în stand-by.

Lansat în urmă cu 14 ani (prin OUG nr. 120/2002) la iniţiativa sectorului privat, Programul de Promovare a Exporturilor a avut menirea să ofere în fiecare an sutelor de firme - îndeosebi IMM - posibilitatea să-şi promoveze, cu subvenţie parţială de la bugetul de stat, ofertele de export la târgurile şi expoziţiile internaţionale, precum şi cu prilejul misiunilor economice externe, menţionează ANEIR.

Aceasta arată că, dacă din 2002 până în prezent, exporturile României au crescut de circa şase ori, o contribuţie importantă a avut-o şi derularea în parteneriat public-privat a respectivului PPE: "Gestionarea PPE a suferit modificări aproape la fiecare schimbare de guvernare - şi au fost 15 schimbări ai demnitarilor (în multe cazuri neprofesionişti) care au coordonat Departamentul de comerţ exterior, fiecare încercând să aducă «perfecţionări»" care de care mai aberante. Ultima (de acum patru ani) a însemnat desfiinţarea peste noapte a Centrului de promovare a exporturilor (CRPCIS), care derula PPE - fără măsuri tranzitorii şi fără să se pună în loc un mecanism modern, identic cu cel promovat de majoritatea ţărilor comunitare".

Mihai Ionescu ne-a mai spus, recent, că, la rectificarea bugetară, a reuşit să obţină "deblocarea rezervei de 10% şi credite de angajare de 30 de milioane de lei în cadrul Programului pentru Promovarea Exporturilor de anul viitor, astfel încât să poată fi angajate acţiuni pentru 2017".

În luna iunie 2016, exporturile au fost de aproximativ 4,94 miliarde euro (în creştere cu 3,7% faţă de iunie 2015), importurile cifrându-se la circa 5,6 miliarde euro (cu 2,7% mai mult faţă de aceeaşi lună a anului precedent), rezultând un deficit de 695,8 milioane euro, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

În prima jumătate a anului în curs, valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) a fost de circa 21,3 miliarde euro la expedieri şi de 25,4 miliarde euro la introduceri, reprezentând 75,5% din total exporturi şi, respectiv, 77,8% din total importuri.

Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) a fost de aproximativ 6,9 miliarde euro la exporturi şi de 7,24 miliarde euro la importuri, reprezentând 24,5% din total exporturi, respectiv 22,2% din total importuri.

În perioada analizată, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute de grupele de produse maşini şi echipamente de transport (48,2% la export şi 37,7% la import) şi alte produse manufacturate (33,1% la export şi respectiv 31,4% la import).