EDUCAŢIE Punct final la un concurs atacat din toate direcţiile

Concursul pentru ocuparea posturilor de directori de unităţi de învăţământ se încheie în această săptămână, vineri 18 noiembrie urmând să fie afişate rezultatele. Sunt declaraţi "admişi" candidaţii care au realizat un punctaj de cel puţin 35 de puncte pentru fiecare probă de concurs (scris, interviu, CV). Validarea în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar a rezultatelor finale şi transmiterea acestora către minister este programată în data de 16 decembrie 2016. După prima probă scrisă 1143 de candidaţi au fost respinşi, potrivit Ministerului Educaţiei 83,7% dintre candidaţi au continuat concursul în cadrul următoarelor etape, interviul şi evaluarea CV-ului.

În jurul acestui concurs au existat numeroase controverse şi scandaluri. S-a încercat blocarea lui printr-o iniţiativă legislativă dar şi reluarea unei probe, Colegiul Psihologilor din România contestând metodele de evaluare a candidaţilor. La sfârşitul lunii septembrie, ministrul Mircea Dumitru declara că iniţiativa din Senat, legată de amânarea concursurilor reprezintă o continuare a unei politici de subordonare a şcolii intereselor de partid: "Iniţiativa de care am luat cunoştinţă de acum câteva zile de la Senatul României de a se introduce ad-hoc un paragraf în lege în aşa fel încât acest concurs să fie amânat până în vara anului viitor pare de fapt o continuare a unei politici de condiţionare a şcolilor din România şi de subordonare a acestor şcoli unor interese de partid. Noi respingem această metodă de a conduce şcolile din România şi insistăm asupra nevoii de a avea un cadru transparent şi predictibil în care cei mai buni dintre profesori care se dovedesc a fi şi manageri buni în şcoli să poată să conducă pe o perioadă de mandat determinată. Am fost foarte surprins, chiar şocat, când am văzut această reacţie adversă faţă de concurs." În luna octombrie, după startul probei cu numărul doi, a interviului, membrii Colegiul Psihologilor din România au acuzat Ministerul Educaţiei că a evaluat psihologic candidaţii pentru postul de director fără să aibă acest drept, încălcând Legea 213/2004. Conform Colegiului Psihologilor, testarea aptitudinilor cognitive şi a competenţelor manageriale este obiectul psihologiei muncii şi organizaţionale şi pot fi făcute doar de profesionişti atestaţi. Mihai Aniţei, preşedintele colegiului, declara că testarea efectuată este irelevantă, iar faptul că a fost extras un număr mic de întrebări din nişte teste mai ample au distorsionat complet rezultatele evaluărilor: "Ne întrebăm ce relevanţă are acest test în condiţiile în care a fost aplicat, cu interpretarea datelor psihologice, pe baza unui instructaj făcut de constructorii unor teste psihologice. Din păcate, Ministerul Educaţiei induce în acest fel ideea că oricine poate face psihologie, ceea ce nu este nici adevărat şi nici corect faţă de miile de profesionişti, care au studiat şi s-au perfecţionat şi au obţinut atestare legală. În aceste condiţii solicităm reluarea examenului pentru funcţiile de director şi director adjunct al unităţilor de învăţământ cu aplicarea testării psihologice realizate de către profesionişti. Ministerul nu avea dreptul să utilizeze probe psihologice, ei puteau da teste de desen, dans, dar nu teste psihologice ". Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a răspuns imediat, susţinând că toată controversa pleacă de la o idee falsă: "Testul nu reprezintă o evaluare psihologică. Acesta a fost elaborat de specialişti în ştiinţe cognitive şi în ştiinţele educaţiei şi a vizat evaluarea competenţelor cognitive şi manageriale dezirabile pentru exercitarea rolului de director sau director adjunct într-o şcoală modernă: capacitatea de a face distincţie între diferite stiluri şi modele manageriale, capacitatea de înţelegere şi asumare a rolului unui manager la nivelul unei instituţii şcolare, capacitatea de a distinge între esenţial şi secundar, capacitatea de a face conexiuni logice între fenomene şi evenimente, atenţia la detalii, spiritul de observaţie, capacitatea de gândire strategică etc. La nivel de concept, testul-grilă valorifică avantajele unei probe scrise printr-un nivel ridicat de obiectivitate, transparenţă în evaluare şi operativitate în administrare. Asimilarea acestui test cu unul de factură psihologică este o eroare involuntară sau deliberată de optică".

După afişarea rezultatelor sunt aşteptate noi reacţii, candidaţii respinşi fiind deja pregătiţi să conteste evaluarea, acest lucru putând fi făcut făcut în perioada 21 - 23 noiembrie, după care vor fi analizate contestaţiile.