"Electromobilitatea va fi următorul boom din economie"

Reporter: Care este noutatea acestui an la Electromagnetica?

Eugen Scheuşan: Cea mai aprigă noutate este electromobilitatea. Văzând ceea ce se întâmplă în lume, acesta cred că va fi următorul boom al pieţei, după iluminatul cu LED-uri. Observăm o dublare anuală a numărului de automobile electrice, care, în primul rând, sunt foarte uşor de condus. Desigur, dacă facem o comparaţie între un automobil clasic şi unul electric, pe durata de utilizare automobilul electric este mai scump. Devine mai ieftin pentru o oarecare categorie de practicanţi de taxi în zone aglomerate, de exemplu, dar pentru omul obişnuit nu are o raţiune economică, ci una de depoluare. Dar şi aici este de discutat, în sensul că automobilul electric nu mai poluează când este în trafic, ci acolo unde se produce energia. Revenind la Electromagnetica, obiectivul nostru primar vizează electromobilitatea. Vom începe să participăm masiv la licitaţiile punctuale, care se fac în oraşele mari, multe în vestul ţării. Sunt şi primării care încep să se gândească la acest capitol, dar, pe parcurs, constatăm că în caietul de sarcini este descrisă la perfecţie o anumită staţie a unui producător străin. Ca şi în cazul tramvaielor, a metroului, deşi există companii specializate care produc la noi, la nivelul Guvernului nu există niciun fel de dorinţă de a încuraja know how-ul pe teritoriul României.

Reporter: Care este situaţia din punct de vedere legislativ?

Eugen Scheuşan: Ţara noastră nu are un program de "electrificare" a electromobilităţii. Din păcate, infrastructura lasă de dorit. Dacă pe vremuri a existat obligaţia firmei de distribuţie electricitate de a electrifica România, acum nu are nimeni o obligaţie similară în domeniul electromobilităţii. În aceste condiţii, cine doreşte să-şi construiască un parc de încărcare a automobilelor electrice, plăteşte tot, pentru că firma de distribuţie locală nu are nicio obligaţie.

Reporter: Cum se petrec lucrurile în alte ţări?

Eugen Scheuşan: În alte pieţe există programe naţionale, hotărâte cu Guvernul, cu finanţări, cu obligaţii foarte clare pentru instituţii, pentru societăţi etc.

La noi, la o trecere masivă pe electromobilitate, nu ajunge producţia de energie electrică. Lucrurile nu sunt gândite aşa cum trebuie - pentru a construi capacităţi de câteva mii de megawaţi trebuie început acum. Din ce vom face această energie? Va fi energie verde, va fi din surse nucleare? Nu avem capabilitatea să producem această energie. În majoritatea zilelor importăm mia de megawaţi, ceea ce înseamnă că avem o capacitate de producţie sub semnul îndoielii.

Reporter: Ce tip de staţie de încărcare urmează să lansaţi?

Eugen Scheuşan: Lunile acestea vom lansa staţia de alimentare în curent continuu. Avem o diversitate de versiuni de staţii.

Cu titlu experimental am instalat unele staţii de încărcare în curte şi acum avem o mulţine de maşini electrice care vin să se alimenteze de la noi. Mi s-a părut foarte interesant că a venit o companie care lucrează cu foarte multe astfel de maşini şi a solicitat să închirieze staţia. Am închiriat-o şi acum o utilizează tot timpul. Plătesc parcarea şi consumul de energie electrică. Însă tindem să trecem către sistemul de încărcare cu plată.

Reporter: Poate face oricine acest lucru?

Eugen Scheuşan: Legislativ, nu este foarte clar cine poate presta acest serviciu. Nu rezultă că nu poţi să pui o staţie la poartă, ca persoană privată, dacă primăria închiriază un spaţiu pe trotuar. În acest context, la un moment dat, în faţa unui fenomen care va ajunge la o anumită dimensiune, statul va trebui să reglementeze piaţa şi automat va reglementa în avantajul unora şi în dezavantajul altora, pentru că nimeni nu ştie cum să calculeze energia utilizată. Serviciul de încărcat automobile electrice nu este reglementat în acest moment. Cât sunt 2000 de automobile în România nu contează foarte tare, dar când vor fi 20.000-50.000-100.000 de maşini, ce vom face? Ca să reglementezi ceva nu îţi trebuie vreo dezvoltare economică, trebuie doar să vrei.

Reporter: Aveţi ceva vreme de când lansaţi diverse modele de staţii de încărcare pe piaţă. Cum caracterizaţi cererea pentru astfel de produse?

Eugen Scheuşan: Cerere este mult spus. Iar ca să poţi avea succes pe această piaţă, trebuie să faci foarte multă propagandă, să incluzi produsele tale în proiectul de smart city etc. Dar când spunem smart city la ce ne referim exact? Pentru că, în realitate, aproape că nu există nici programe pentru o colectare a gunoiului cât de cât raţională, pentru procesarea gunoiului menajer sau de alte tipuri, nu mai vorbim de alte proiecte de tip smart.

Reporter: Depăşind subiectul electromobilitate, ce alte obiective are Electromagnetica în acest an?

Eugen Scheuşan: Electromagnetica îşi continuă preocupările ei pe metering, automatizare feroviară, exporturi de piese şi subansamble auto din masă plastică sau alte astfel de obiecte, pentru care avem ample colaborări cu Makita din România şi cu alte companii sub-furnizoare către industria de automobile din vestul Europei.

Reporter: Ce noutăţi aveţi în domeniul de producţie a corpurilor de iluminat?

Eugen Scheuşan: Partea de iluminat a continuat pe aceeaşi linie, corpuri de iluminat apar tot timpul, iar noi ne adaptăm pieţei. Am trecut la atestarea ENEC şi, întrucât nu avem niciun laborator în România acreditat ENEC, am omologat producţia în Ungaria. În sectorul de iluminat, participăm la licitaţiile care se organizează, în special la privaţii care utilizează iluminatul cu LED. De pe piaţa de iluminat casnic am ieşit, pentru că nu avem loc de chinezi. Oricum, tot ce înseamnă LED comercial acum se produce în China.

Pe partea de producţie, iluminatul cu LED a fost principala sursă de venituri a noastră, anul trecut, când am avut rezultate similare cu cele din 2018.

Reporter: Cum gestionează Electromagnetica criza forţei de muncă?

Eugen Scheuşan: Criza forţei de muncă, mai ales a celei specializate, continuă. Am mai compensat prin automatizări de procese, prin raţionalizări de asamblări de produse, însă ea continuă şi se adânceşte. Cea mai dură formă începe să fie în zona cercetării, unde criza este cumplită şi nu o văd rezolvabilă. În cercetare, salariile sunt de 2000-3000 de euro şi ele nu pot concura cu cele de 6000-10.000 euro din afara ţării.

Reporter: Mulţumesc!