Elevii şi studenţii s-au săturat de discuţii, planuri, mese rotunde, proiecte nefinalizate şi invită Guvernul să treacă la acţiuni concrete pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţământ. Consiliul Naţional al Elevilor şi Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România solicită Guvernului României să treacă de la planificări şi anunţuri de intenţie la acţiune, asumându-şi în memorandumul pe care îl va aproba ca urmare a asumării proiectului "România Educată" crearea unui calendar ambiţios prin care un grup de experţi şi actori reprezentativi, incluzând reprezentanţii elevilor şi ai studenţilor, să elaboreze proiectul de modificare a legislaţiei primare în domeniul educaţiei, astfel încât, până la finalul acestui an, modificările rezultate ca urmare a concluziilor proiectului să fie aprobate de Parlament şi promulgate. Potrivit celor două organizaţii: "În ultima săptămână, Administraţia Prezidenţială a organizat o serie de consultări la care au luat parte, în ordine, liderii coaliţiei de guvernare, membrii comisiilor de învăţământ din Parlamentul României şi reprezentanţi ai societăţii civile, prezentând concluziile proiectului «România Educată», iniţiat de Preşedintele României.
La finalul consultărilor, autorităţile au anunţat faptul că Guvernul îşi va «asuma ţintele proiectului», prin memorandum, în această săptămână. Mai mult decât atât, a fost anunţată constituirea unui «grup transpartinic» pentru implementarea viziunii şi a direcţiilor de acţiune din proiect. Reprezentanţii elevilor şi ai studenţilor consideră că Guvernul României trebuie să acţioneze ferm, concret şi cu celeritate, pentru a transpune în realitate concluziile proiectului, asumările din programul de guvernare şi solicitările beneficiarilor educaţiei. Aprobarea memorandumului în Guvern trebuie să presupună, din însuşi conţinutul acestuia, adoptarea subsecventă şi urgentă a unui calendar de implementare care să demonstreze intenţia reală de a îmbunătăţi sistemul de învăţământ, crescând calitatea şi echitatea pentru elevi şi studenţi şi sancţionând neperformanţa şi impostura. Implementarea proiectului necesită mecanisme de follow-up şi finanţare, la elaborarea şi monitorizarea cărora să participe permanent, în toate etapele, reprezentanţii beneficiarilor educaţiei. În caz contrar, nu se oferă vreo garanţie că sistemul de învăţământ va fi reformat prea curând, urmând să ne vedem, peste ani, în acelaşi punct din care am plecat, fără a avea parte de vreun progres. Amintim, în acest context, că, la momentul de faţă, nu este funcţional un departament sau altă structură care să coordoneze implementarea proiectului. Câtă vreme punctul de pornire prezentat de Administraţia Prezidenţială este reprezentat de un document de viziune, operaţionalizarea acestuia, incluzând opţiuni de politică publică în stabilirea reglementărilor primare şi a reglementărilor subsecvente (hotărâri de guvern, ordine de ministru), este un proces care va presupune un efort susţinut, a cărui asumare reală de Guvern presupune stabilirea de termene scurte şi de responsabili de a căror performanţă depinde succesul obiectivelor propuse".
Rareş Voicu, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor a declarat: "După ani de consultări şi grupuri de lucru, avem forma finală a viziunii proiectului România Educată. Proiectul vizează toate ariile relevante din sistemul de învăţământ preuniversitar şi nu numai, oferind un fir roşu decidenţilor pentru implementarea reformei educaţionale. Cu toate acestea, inacţiunea Guvernului României atunci când vine vorba despre transpunerea viziunii în lege poate transforma întregul proiect într-o strategie de sertar, ce va fi uitată peste câteva luni. Avem nevoie de un calendar bine pus la punct pentru fiecare etapă în parte şi de o unitate specializată, la nivel guvernamental, care să coordoneze şi să monitorizeze implementarea proiectului. Altminteri, peste 4 ani, vom fi în exact aceeaşi situaţie, întrebându-ne unde am greşit". Horia-Şerban Oniţa, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România a vorbit despre actuala situiaţie: "Strategiile, documentele de lucru, priorităţile şi toate celelalte asumări se măsoară exclusiv în schimbarea efectiv resimţită la nivelul sistemului de învăţământ şi, în special, pentru beneficiarii finali, pentru fiecare student din România. În caz contrar, ele rămân doar să cadă în desuetudine, experienţă des resimţită în politicile publice. Testul pe care trebuie să îl treacă acum Guvernul şi pe care îl aşteptăm este de a dovedi, prin memorandumul pe care îl va aproba şi prin paşii imediat următori din lunile care vin, că doreşte în mod real să pună în aplicare modificări substanţiale, să îmbunătăţească calitatea şi echitatea sistemului de învăţământ, să atace frontal problemele de fond din universităţile româneşti. Până la finalul anului o structură care implică elevii şi studenţii în toate etapele, simetric cu implicarea permanentă în stabilirea viziunii, trebuie să definitiveze modificările legislative care să fie supuse aprobării Parlamentului, să pregătească modificările de nivel inferior, să stabilească finanţarea necesară, să aibă mecanismele de monitorizare a progresului". Fapte, nu vorbe, acesta este noul slogan al elevilor şi studenţilor, plictisiţi de multiplele promisiuni nefinalizate ale autorităţilor.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.07.2021, 12:05)
Ar trebui ca Guvernul sa invite elevii si studentii sa treaca la fapte. Sa vorbeasca mai putin si sa invete mai mult pentru ca sunt la distanta mare in urma generatiilor anterioare la capitolele bun simt, pregatire generala, pregatire de specialitate si dorinta de a performa in ceea ce fac.