Eliminarea a peste 100 de taxe - la vot final, în Camera Deputaţilor

Proiectul care urmăreşte eliminarea unui număr de 102 taxe, iniţiat de preşedintele PSD Liviu Dragnea, urmează să intre, astăzi, la votul final, în plenul Camerei Deputaţilor, potrivit Ordinii de zi publicată, ieri, pe site-ul Camerei.

Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), consideră că sistemul fiscal este, oricum, încărcat şi ar trebui simplificat. Domnia sa ne-a precizat: "Noi am fost mereu în favoarea reducerii parafiscalităţii. Din păcate, până acum, nu s-a calculat valoarea colectării taxelor. Dacă preţul este mai mare ca valoare taxei în sine, atunci care mai este rostul acestor taxe? Sistemul fiscal ar trebui simplificat, în aşa fel încât să fie adunate toate taxele şi să putem plăti condensat, nu 10 lei lunar pentru taxa radio şi TV. În cazul în care există pierderi, acestea ar putea fi rectificate".

Impactul eliminării celor 102 taxe în PIB este semnificativ, în opinia lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, care ne-a spus: "Impactul, de 0,2% din PIB, nu este neînsemnat. Este o listă lungă a taxelor şi trebuie analizat ce face fiecare dintre ele. Dacă printre acestea se numără taxe care mai mult încurcă decât ajută, iar efortul făcut pentru plata acestora este semnificativ, atunci trebuie eliminate. A mai fost un demers asemănător, în trecut, şi probabil a fost eliminată o parte din ele. Între timp, impactul bugetar este unul semnificativ. Mai există unele proiecte legislative ce includ reducerea CAS, neimpozitarea pensiilor şi altele ce au, de asemenea, un impact însemnat asupra bugetului. Trebuie luată fiecare taxă în parte, analizat care sunt avantajele şi dezavantajele fiecăreia, şi, astfel, ajungem la concluzia finală - dacă este sau nu necesară taxa respectivă''.

Proiectul legislativ iniţiat de Liviu Dragnea a fost adoptat, ieri, în comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor, după ce, în urmă cu o săptămână, a trecut de Senat.

Printre taxele nefiscale ce ar urma să fie eliminate este inclusă şi taxa de timbru. Ministrul Mediului Cristina Paşca Palmer a declarat, la finalul săptămânii trecute, că această taxă va fi, de fapt, transformată.

Oficialul de la Mediu a specificat: "Poate aţi văzut în ultimele zile această propunere la Parlament a domnului Dragnea de a da o lege prin care să se taie 102 taxe. Din păcate şi timbrul de mediu a fost inclus pe această listă, care pentru mine este într-un fel o decizie justificată, dacă ne gândim doar la principiul că trebuie sa reducem taxele pentru populaţie, dar, pe de altă parte, eliminarea timbrului de mediu în forma actuală fără să punem altceva în loc, are consecinţe nefaste, inclusiv pentru instituţia Fondului de Mediu din care finanţăm toate aceste programe - Rabla Plus, Rabla Clasic, Casa Verde. Vorbim de 1,2 miliarde lei, care sunt în derulare în clipa de faţă la Fondul de Mediu. Timbrul de mediu este o sursă foarte importantă de venit la Fondul de Mediu. Din punctul meu de vedere, şi asta este ceea ce am discutat foarte mult la nivelul grupului de lucru, categoric am înţeles problema acestui timbru de mediu actual - şi pentru că este declarat ilegal şi pentru că este inechitabil în forma în care există. Trebuie abrogat, dar în acelaşi timp înlocuit cu o altă formă de buget".

Cristiana Paşca Palmer menţionează că banii încasaţi de stat prin timbrul de mediu reprezintă 45% din bugetul Fondului de Mediu, adăugând: "Dacă noi nu mai avem niciun fel de taxare a poluării, asta va rezulta într-o creştere şi mai mare a problemei poluării aerului. România a fost într-o situaţie de pre-infringement de la Comisia Europeană din cauza calităţii aerului în aglomerările urbane. Am avut 19 oraşe în această situaţie. Mai avem trei - Bucureşti, Iaşi şi Braşov. Intrarea României în infringement înseamnă un cost de la 120.000 pâna la 200.000 de euro pe zi, pe care îi va suporta toată lumea".

Ministrul Mediului propune înlocuirea timbrului de mediu, declarat ilegal de Comisia Europeană, cu o forma de taxare inclusă în preţul carburantului, astfel încât impozitarea să se facă în funcţie de consumul de combustibil.

Se propune, de asemenea, şi impozitarea diferenţiată, în funcţie de norma de poluare a motorului.

Altă taxă care era propusă pentru eliminare priveşte serviciile de radio şi TV.

Iniţiativa legislativă presupunea, în forma sa iniţială, că banii care erau încasaţi până acum din taxa radio-TV ar fi urmat să fie recuperaţi de la bugetul de stat, cele două instituţii putându-se finanţa, în continuare, "din publicitate, sponsorizări, donaţii etc", arată expunerea de motive.

Însă, atât unele ONG-uri, cât şi salariaţii celor două instituţii s-au arătat nemulţumiţi de propunerea de eliminare a acestei taxe. Peste 100 de angajaţi ai Radio România au protestat, ieri, în faţa instituţiei, faţă de proiectul de lege al lui Liviu Dragnea.

Aceştia s-au adunat în faţa instituţiei pentru a "trage un semnal de alarmă", astfel încât politicienii să conştientizeze "gravitatea situaţiei", conform angajaţilor radio, citaţi de Mediafax.

Sursele citate au menţionat că, din informaţiile lor, şi angajaţi ai studiourilor regionale au făcut acelaşi lucru, ieri de dimineaţă. Acţiunea a fost liniştită, fără a se scanda vreun mesaj. Cu toate acestea, atmosfera a fost una de îngrijorare.

Nicoleta Balaci, liderul Sindicatului Reprezentativ - Sindicatul Liber al SRR a declarat că eliminarea taxei radio pune în pericol libertatea de exprimare şi libertatea editorială.

În aceste condiţii, deputaţii au scos Taxa Radio-TV din lista celor peste 100 de taxe propuse spre eliminare. Astfel, taxa plătită pentru serviciile de radio şi TV rămâne în vigoare, după cum a anunţat ActiveWatch.

În expunerea de motive a proiectului de lege, se arată că impactul bugetar pe care îl va avea eliminarea celor peste 100 de taxe va fi, anul viitor, de 0,07% din PIB, urmând să fie susţinut din creşterea economică aferentă anului în curs.

Iniţiatorii legii mai spun, în textul expunerii, că din cele 102 taxe, 25 sunt achitate în afara ţării, iar 77 - în ţară, costurile românilor cu acestea reprezentând peste 80% din cheltuielile totale anuale făcute cu plata taxelor nefiscale.