Preşedintele francez Emmanuel Macron îl primeşte maţi pe preşedintele kazah Kasim-Jomart Tokaiev, la Paris, proaspăt reales, înainte de a pleca în Statele Unite, unde delegaţia sa oficială a plecat luni, relatează AFP, potrivit News.ro.
Vizita lui Kasim-Jomart Tokaiev are un "obiecitv foarte politic şi strategic", subliniază Palatul Elysee, şi vizează o "consolidare a relaţiei noastre, amplificarea dialogului într-un context dificil şi pentru ţările din Asia Centrală".
Această vizită are loc la mai puţin de o săptămână după vizita altui şef de stat din regiune, preşdintele uzbek Şavkat Mirzioiev.
"Le arărăm în continuare partenerilor noştri din Asia Centrală importanţa deplină pe care o acordăm regiunii, care este în prezent blocată între China şi Rusia şi care are nevoie să deschidă noi orizonturi", anunţă Palatul Elysee, care precizează că Franţa are un parteneriat cu Kazahstanul din 2008.
Emmanuel Macron a discutat sâmbătă cu alt şef de stat din regiune, Emomali Rahmon, preşedintele Tadjikistanului, semnalând astfel interesul Parisului faţă de această regiune, pe care parisul şi Uniunea Europeană (UE) nu vor să o abandoneze influenţelor rusă, chineză, turcă sau americană.
SCOATEREA ASISEII CENTRALE DE SUB INFLUENŢA RUSĂ
Kasim-Jomart Tokaiev tocmai s-a întâlnit cu omologul său rus Vladimir Putin.
Kazahstanul - o ţară care se află în mod tradiţional în sfera de infliuenţă rusă - a adoptat până în prezent o poziţie echilibrată cu privire la Războiul rus din Ucraina şi nu susţine Moscova, însă nu s-a aliniat Occidentului.
În cadrul reuniunii de la Paris, Ucraina se află în capul agendei, dar şi situaţia din Asia Centrală, subiectul "conectivităţii" şi Afganistanul, aflat în criză, pe mâna talibanilor, potrivit unei surse guvernamentale kazahe.
În domeniul economic, ar putea fi anunţate acorduri în domeniul energiei, transporturilor şi infrastructurii, în contextrul în care Kazahstanul se aşteaptă să joace un rol tot mai mare în fluxul mărfurilor între UE şi China.
"Interesul europenilor faţă de Asia Centrală sunt resursele energetice, în contextul în care hidrocarburile ruseşti sunt sub embargo (...), dar şi coridoarele de transport între China şi UE", rezumă un cercetător asociat la IFRI, specializat în Asia Centrală, Michael Levystone.
De cealaltă parte, "sancţiunile impuse economiei ruse îndeamnă ţările din Asia Centrală să vrea să-şi diversifice parteneriatele pe scena internţaională", declară el.
PĂMÂNTURI RARE ŞI UN CORIDOR CENTRAL
"În lumina incertitudinilor actuale în domeniul securităţii energetice în Europa, de exemplu, Kazahstanul este hotărât să continue să joace un rol de partener energetic fiabil şi demn de încredere", declară sursa guvernamentală kazahă citată.
Kazahstanul intenţionează să-şi multiplice factorii de legătură cu Franţa şi UE - între altele, în domeniile nuclear, fotovoltaic, al pământurilor rare şi infrastructurii.
Rusia, China, Turcia şi Statele Unite vizează la rândul lor această regiune strategică.
La Paris, "aşteptăm să se semneze mai multe acorduri comerciale", declară sursa kazahă, care evocă un acord în vederea unei consolidări a puterii fabricii de locomotive Alstom de la Astana şi un acord în vederea instalării unei instalaţii fotovoltaice în sudul Kazahstanului.
Negocieri urmează să aibă loc în domeniul nuclear, în contextul în care Kazahstanul - unul dintre principalii exportatori de uraniu - vrea să se doteze cu o centrală care să producă energerie nucleară, precizează sursa citată.
Franţa şi Kazahstanul ar putea, de asemenea, să avanseze în proiectul unui "coridor central", care să deschidă un nou vector comercial între Europa şi Asia, în contextul în care "coridorul nordic" trece prin Rusia, căreia Occidentul i-a impus sancţiuni, iar Iranul, de asemenea vizat de sancţiuni, se află pe "coridorul de sud" al Mării Caspice.
"Acesta este viitorul punct puternic al relaţiei noastre cu UE", subliniază sursa guvernamentală kazahă.