În plin conflict Rusia - UE din cauza Ucrainei, oligarhii lui Vladimir Putin fac achiziţii în Europa. Miliardarul rus Mikhail Fridman va prelua Dea - divizia de petrol şi gaze a grupului german RWE contra sumei de cinci miliarde de euro. Dea are active în Marea Britanie, Germania şi Marea Nordului, notează Bloomberg, care mai scrie că preluarea companiei germane reprezintă prima tranzacţie a fondului LetterOne (L1), înfiinţat anul trecut de Fridman şi miliardarul German Khan.
Acest fond va fi folosit pentru plasarea unei părţi din suma de 14 miliarde de dolari câştigate de cei doi oligarhi din vânzarea unei participaţii deţinute la grupul petrolier TNK-BP.
Fondul a atras în board executivi importanţi din industria petrolieră, printre care fostul director general al grupului BP, John Browne, şi fostul preşedinte executiv al companiei americane Anadarko Petroleum, Jim Hackett, conform sursei citate.
Expertul în energie Jean Constantinescu ne-a declarat că "ruşii par că-şi pun averile la adăpost după ce au fost ameninţaţi de UE cu îngheţarea activelor". Domnia sa susţine că ei se "repoziţionează pe piaţa euorpeană", în special a energiei, în contextul în care SUA vrea să exporte tot mai mult gaz de şist către Europa, iar industria europeană şi-a redus consumul şi cere noi discounturi.
Analistul Aureliu Leca ne-a menţionat: "Este clar că războiul politic care a prins la mijloc Ucraina este unul economic de fapt. Miliardarii ruşi au acordul Kremlinului pentru toate operaţiunle pe care le fac, iar energia este în continuare un mijloc de influenţă economică a Rusiei în acest război".
Domnia sa susţine că România este expusă la acest joc politic: "Depindem în continuare de importurile de gaze ruseşti. Acum avem noroc că a venit vremea bună, dar la iarnă, dacă va escalada conflictul, atunci avem nevoie neapărată de gazul rusesc. Depindem în totalitate de ruşi, iar acest conflict ne-a prins cu o economie slăbită, centrale electrice îmbătrânite şi disponibilităţi financiare extrem de reduse".
Fondul lui Fridman şi al lui Khan, LetterOne, a alocat pentru următorii cinci ani până la 10 miliarde de dolari pentru investiţii în industria petrolului şi gazelor naturale la nivel global.
Înainte de finalizare, tranzacţia trebuie aprobată de consiliul de supraveghere al RWE şi de autorităţile de reglementare din Marea Britanie, Germania şi Norvegia, ţările unde Dea produce petrol şi gaze.
Fridman este pe locul al patrulea în topul celor mai bogaţi ruşi, cu o avere estimată de Bloomberg la 14,5 miliarde de dolari. Printre altele, miliardarul controlează participaţii la operatorii de telefonie mobilă VimpelCom (Rusia) şi Turkcell (Turcia). El se numără printre cofondatorii Alfa Group, unul dintre cele mai mari consorţii private din Rusia, care deţine acum operaţiuni bancare în patru ţări şi are divizii de administrare a activelor, asigurări şi retail alimentar.
Conform analizei Bloomberg, după un deceniu de parteneriat cu grupul BP în joint venture-ul TNK-BP, Fridman, Khan şi ceilalţi parteneri ruşi din consorţiu şi-au vândut participaţia către compania de stat Rosneft într-o tranzacţie de 55 miliarde de dolari.
Ieri, Rosneft, companie controlată de statul rus, a anunţat că urmează să preia o participaţie indirectă semnificativă la Pirelli, după ce a ajuns la un acord cu un grup de acţionari ai producătorului italian de anvelope. Rosneft va deţine 50% dintr-o nouă companie care va prelua participaţia holdingului Camfin la Pirelli, a anunţat banca italiană Intesa Sanpaolo, citată de Reuters.
Restul acţiunilor companiei care cumpără participaţia la Pirelli vor fi controlate de altă companie, la care Nuove Partecipazioni, în prezent acţionar indirect la producătorul de anvelope, are 80% din acţiuni. Băncile italiene Intesa şi UniCredit deţin câte 10%.
Directorul general al Rosneft, Igor Sechin, fost vicepremier în timpul mandatului de prim-ministru al lui Vladimir Putin, se numără printre apropiaţii preşedintelui rus vizaţi de sancţiuni diplomatice şi economice din partea Statelor Unite şi Uniunii Europene în contextul crizei din Crimeea, potrivit ziarului german Bild, care citează surse de la Washington şi Bruxelles.
Europa a primit, la jumătatea anului trecut, o grea lovitură în cruciada pentru proclamarea independenţei energetice din Rusia. Evoluţia pozitivă a proiectului Nabucco, interesul pentru exploatarea gazelor de şist şi investigaţia declanşată de UE împotriva practicilor anticoncurenţiale ale Gazprom au pus presiune pe preţul gazelor ruseşti, care a cunoscut un trend descrescător. Ruşii nu au stat degeaba şi au dat o lovitură de graţie Uniunii Europene, anihilând gazoductul Nabucco, proiect în care România a fost implicată alături de Turcia, Bulgaria, Ungaria şi Austria, şi care ar fi trebuit să alimenteze Europa cu gaze mai ieftine din Azerbaidjan. Rusia a arătat, astfel, Europei, că nu are şanse să nu-i mai fie captivă din punct de vedere energetic.
La vremea respectivă, surse din piaţa de energie ne-au declarat că Nabucco a fost îngropat de Rusia, iar unul din "instrumentele folosite" ar fi fost chiar Rosneft. Atunci, Rosneft a anunţat că va ceda BP 20% din acţiunile sale în cadrul unei tranzacţii complexe de 61 miliarde de dolari. În urma acestei tranzacţii, gigantul rus va "pompa" prin BP o cantitate enormă de ţiţei (jumătate din producţia Arabiei Saudite), transformând grupul britanic într-un partener pe termen lung al Rusiei. Astfel, mai spun sursele citate, pentru BP nu a mai contat cât de fezabil era Nabucco în defavoarea TAP, proiectul concurent, care a câştigat cursa pentru exportul către Europa a gazelor azere din zăcământul Shah Deniz.
Amintim că, în 2012, Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, controlată de stat, a cumpărat divizia internaţională a grupului bancar austriac Oesterreichische Volksbanken AG (OVAG), mai puţin subsidiara din ţara noastră, Volksbank România.
Sberbank Europe AG, instituţie financiară cu sediul în Viena, controlează o reţea de nouă bănci universale în opt ţări din Europa Centrală şi de Est, respectiv Ucraina, Cehia, Slovacia, Slovenia, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Ungaria şi Serbia.
Grupul bancar avea, la 30 iunie 2013, 4.500 de angajaţi şi 280 de agenţii, deservind aproximativ 565.000 clienţi, potrivit informaţiilor disponibile pe pagina sa de Internet.
Sberbank deţine subsidiare şi în Elveţia, Turcia, Belarus, Kazakstan şi India, birouri de reprezentare în Germania şi China şi birouri de tranzacţionare la Londra şi New York.
Companiile care dezvoltă proiectul gazoductului South Stream, destinat să transporte gaze naturale din Rusia şi Europa evitând Ucraina, au semnat, vineri, mai multe contracte pentru furnizarea de ţevi şi construcţia primei legături din acest gazoduct, în condiţiile în care grupul rus Gazprom continuă cu acest proiect în pofida unei deciziei a Uniunii Europene de a amâna negocierile din cauza situaţiei din Ucraina, transmite Reuters. Gazprom a informat, vineri, că a semnat un contract în valoare de două miliarde de euro cu compania italiană de servicii petroliere Saipem privind construirea primei conducte din gazoductul South Stream. Această primă conductă ar urma să fie gata până la sfârşitul lui 2015 şi ar urma să transporte aproximativ 15 miliarde metri cubi de metri cubi de gaze naturale pe an, informează Agerpres. Purtătorul de cuvânt de la Gazprom, Sergei Kupriyanov, a precizat că licitaţia pentru selectarea companiei care va construi cea de a doua conductă este în derulare dar nu a oferit un termen limită. Cu toate acestea, analiştii sunt de părere că favorită este tot firma Saipem, care a lucrat cu Gazprom şi la amplasarea conductelor Blue Stream şi Nord Stream. De asemenea, Gazprom a mai anunţat vineri că a semnat mai multe contracte în valoare de 800 milioane de euro pentru furnizarea de ţevi cu companiile japoneze Marubeni, Itochu, Sumitomo precum şi cu firmele ruseşti OMK şi Severstal.