ERSTE Dezintermedierea în Europa Centrală şi de Est, atenuată de intrările de capital de portofoliu şi fonduri europene

Procesul de dezintermediere bancară a rămas relativ moderat în Europa Centrală şi de Est (ECE), fiind atenuat de intrările de capital de portofoliu şi de dublarea fondurilor europene intrate în ţările din regiune, în ultimii trei ani, se arată într-un studiu al Erste Group. În condiţiile în care statele ECE au reuşit, în mare parte, să îşi reducă necesarul de finanţare externă, regiunea a devenit mai puţin vulnerabilă la încetinirea intrărilor de capital, potrivit raportului. Analiştii Erste atrag, însă, atenţia că faptul că structura capitalului străin s-a schimbat prezintă riscuri, în cazul în care are loc o vânzare rapidă a portofoliilor, la nivel global, în timp ce reorientarea alocărilor dinspre sectorul privat înspre cel public poate să submineze creşterea economică.

Analiza vizează şase ţări, respectiv Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia şi România.

Procesul de dezintermediere al băncilor din ECE a totalizat 8,6 miliarde dolari (0,8% din PIB-ul regiunii) în al doilea trimestru al anului, respectiv de 45 miliarde dolari (4% din PIB) între al treilea trimestru al anului trecut şi al doilea trimestru al acestui an, se arată în studiu. "Dacă analizăm contextul mai larg în care băncile europene se confruntă cu o presiune imensă pe partea de reglementare şi cu cel mai amplu proces de dezintermediere de la căderea Lehman, aceste valori rămân temperate şi la un nivel mult mai redus comparativ cu procesul de dezintermediere cu care se confruntă ţările periferice ale zonei euro, care s-a ridicat la 600 miliarde USD, respectiv 14,9% din PIB", a declarat Juraj Kotian, director cercetare Macro/Fixed Income pentru ECE în cadrul Erste Group.

Ţara noastră a înregistrat 15% din totalul ieşirilor din regiune în perioada T3 2011-T2 2012, plasându-se pe locul patru la nivelul ECE, potrivit Erste.

Eugen Sinca, analist în cadrul BCR, precizează că procesul de dezintermediere în sectorul bancar local a fost moderat, până în prezent, lucru arătat şi de raportul dintre credite şi depozite, de 120%, înregistrat anul trecut. "Intermedierea financiară, măsurată ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, a rămas, de asemenea, constant, la 39%, în ultimul an. O a treia măsură a procesului de dezintermediere, creditarea trans-frontalieră a băncilor româneşti, a arătat doar a o reducere minoră în expunerea băncilor străine faţă de România", a declarat domnia sa.

Pe de altă parte, non-rezidenţii şi-au redus deţinerea de titluri de stat denominate în lei cu aproximativ 6,3 miliarde lei, între iulie 2011 şi iulie 2012, însă situaţia s-a îmbunătăţit în luna august a acestui an, a adăugat Eugen Sinca. Profilul redus al aces-tora în piaţă nu prezintă riscul să afecteze stabilitatea financiară a ţării noastre, potrivit analistului. Domnia sa aşteaptă noi emisiuni de euro-obligaţiuni şi o îmbunătăţire a capacităţii de absorbţie a fondurilor europene anul viitor.

• Ungaria a înregistrat cea mai puternică dezintermediere

Cea mai accentuată dezintermediere, de 40%, a avut loc în Ungaria, despre care Juraj Kotian afirmă că a fost, "în mod evident", o excepţie regională, atât din punct de vedere al amploarei, cât şi al motivelor care au dus la acest proces, reprezentate de măsuri neconvenţionale, printre care şi rambursarea anticipată a creditelor în valută, care au deblocat o parte din finanţarea în valută. În termeni anuali, sectorul bancar global şi-a redus poziţia externă din Ungaria cu circa 18 miliarde USD, respectiv 14,2% din PIB, în comparaţie cu Spania (14,3% din PIB), se arată în raport.

"Chiar dacă datele privind procesul de dezintermediere sunt utilizate în prezent ca o garanţie pentru încrederea investitorilor în ECE, simpla evaluare a fluctuaţiilor datoriilor externe ale băncilor nu este suficientă pentru a obţine o imagine relevantă. Ar trebui să se ia în considerare şi alţi indicatori importanţi, în special datele privind balanţa de plăţi şi soldul titlurilor de stat deţinut de non-rezidenţi, care reflectă de asemenea fluxurile de capital din economiile din ECE", consideră Juraj Kotian.

Creditarea băncilor austriece, germane şi italiene a rămas relativ stabilă în ţările ECE5, Ungaria fiind în continuare excepţia, conform datelor Băncii Centrale Europene privind drepturile transfrontaliere ale acestor bănci faţă de anumite state membre UE, pe baze neconsolidate, potrivit studiului.

• Intrările de capital de portofoliu din ECE au compensat ieşirile

O analiză a soldului tuturor fluxurilor de capital dintre partenerii interni şi internaţionali arată că procesul de dezintermediere din ECE pare chiar mai puţin evident la nivel agregat, se precizează în raport. Investitorii străini au retras, între al treilea trimestru al anului trecut şi al doilea trimestru al acestui an, 1,7 miliarde euro, echivalentul a 0,2% din PIB, faţă de 39,6% din PIB, în Portugalia, respectiv 26,4% din PIB, în Spania, după ajustarea cu datoriile băncilor centrale şi sprijinul acordat autorităţilor, potrivit studiului. În al doilea trimestru al anului, au avut loc retrageri de trei miliarde euro, înainte de ajustarea cu datoriile băncilor centrale, repsectiv 1,5 miliarde euro, după ajustare.

Cu toate acestea, intrările de capital de portofoliu din T2 2012, în valoare de 4,6 miliarde EUR (0,5% din PIB) compensează mai mult de jumătate din ieşirile de capital pentru alte investiţii (-7,6 miliarde EUR, respectiv -0,9% din PIB), care reprezintă în principal fluxuri în sectorul bancar, dar includ şi modificări ale datoriilor băncilor centrale locale (respectiv sistemul trans-european de transfer de fonduri cu decontare pe bază brută în timp real Target2) şi sprijinul oficial oferit guvernelor, precizează Juraj Kotian. "În context internaţional, retragerea capitalului străin din regiunea ECE (cu excepţia Ungariei) a fost foarte temperată şi este greu de crezut că va exercita o presiune semnificativă asupra balanţei de plăţi, aşa cum se întâmplă în ţările de la periferia zonei euro", a declarat domnia sa.

• Intrările de fonduri europene în ECE s-au dublat în ultimii trei ani

Fondurile europene care au intrat în statele din ECE s-au dublat, din punct de vedere valoric, în ultimii trei ani, ceea ce schimbat situaţia finanţării externe a acestor ţări, se arată în raport. "Multe ţări din regiune au reuşit să îşi reducă substanţial necesarul net de finanţare externă, ceea ce înseamnă că încetinirea intrărilor de capital nu prezintă un risc semnificativ pentru stabilitatea externă a regiunii", potrivit lui Juraj Kotian. În aceste condiţii, regiunea este mai puţin vulnerabilă la reducerea gradului de îndatorare, comparativ cu anul 2008.

Contul curent al ţărilor ECE este finanţat, aproape în întregime, de investiţiile străine directe (ISD) şi fondurile europene nete, arată domnia sa. Ţara noastră nu se află, pentru moment, în această situaţie, în contextul în care a rămas în urmă în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene în comparaţie cu celelalte ţări din regiune, care au aderat la Uniunea Europeană (UE) cu trei ani mai devreme.

• Cererea ridicată pentru titluri de stat va încuraja intrările de capital de portofoliu în ECE

Datele privind obligaţiunile de stat deţinute de non-rezidenţi sugerează că intrările de capital de portofoliu urmează să atenueze, în continuare, posibilele ieşiri de capital pentru alte investiţii în trimestrul al treilea, consideră Juraj Kotian. Obligaţiunile de stat din ECE au înregistrat o redresare puternică, randamentele scăzând cu 50-100 puncte de bază, în ultimele luni, în contextul riscurilor reduse de fluctuaţii majore faţă de medie pentru portofoliul din zona euro, pe baza angajamentului asumat de preşedintele BCE Mario Draghi de a face "tot ceea ce este necesar" şi facilitat ulterior de tranzacţiile monetare directe (OMT) şi politica monetară neconvenţională de relaxare cantitativă (QE3) a Rezervei Federale a SUA, a explicat domnia sa.

Obligaţiunile emise, în monedă locală, de către Polonia şi Ungaria au atins un nivel record în al treilea trimestru al anului, în condiţiile în care non-rezidenţii şi-au majorat în total portofoliile cu patru miliarde euro, a precizat analistul. De asemenea, guvernele statelor ECE au plasat euro-obligaţiuni în valoare de 6,3 miliarde euro pe pieţele internaţionale în lunile septembrie şi octombrie, se mai arată în studiul Erste.

• Schimbarea structurii capitalului străin, un potenţial risc pentru ECE

Ritmul procesului de dezintermediere transfrontalieră din ECE nu a afectat până în prezent soldul rezervelor internaţionale, astfel încât să depăşească suma corespunzătoare reducerii datoriei externe pe termen scurt, în al doilea trimestru al anului, însă modificarea structurii capitalului străin poate să reprezinte un potenţial risc pentru regiune. "Creşterea intrărilor de capital de portofoliu ar putea avea consecinţe negative în cazul unei vânzări rapide la nivel global şi ar fi o sursă de volatilitate crescută, în special în ţările în care non-rezidenţii deţin un portofoliu mare de obligaţiuni de stat (Polonia şi Ungaria)", a declarat Juraj Kotian.

De asemenea, faptul că alocarea capitalului străin a fost redirecţionată, fondurile direcţionate către sectorul privat reducându-se, iar cele des-tinate fondului public crescând, poate să submineze potenţiala creştere, în cazul în care capitalul nu este utilizat eficient într-un sector productiv, atrage atenţia domnia sa.