ERSTE RESEARCH: "Ne aşteptăm ca ratingul suveran al României să fie păstrat neschimbat săptămâna aceasta"

România va da săptămâna aceasta, din nou, testul agenţiilor internaţionale de rating, iar analiştii Erste Group Research se aşteaptă ca ratingul ţării noastre să fie menţinut după decizii similare în luna decembrie. Atât Moody's, cât şi Standard & Poors' au vineri programate deciziile periodice de rating pentru România. Acestea vor fi urmate săptămâna viitoare de Fitch, una din agenţiile mai mici.

"România este programată pentru o revizuire (periodică) de rating din partea S&P (şi Moody's). Chiar dacă a primit deja o perspectivă negativă cu ceva timp în urmă, nu ne aşteptăm la vreo modificare de rating în această săptămână", arată analiştii Erste într-un raport.

În prezent, din partea Moody's, România are un rating Baa3 cu perspectivă negativă, iar din partea S&P un rating BBB- de asemenea cu perspectivă negativă. Ciprian Dascălu, economistul şef al BCR, spunea acum ceva timp că o ajustare fiscală credibilă şi graduală ar putea aduce o îmbunătăţire a perspectivei de la "negativă" la "neutru".

Marele risc pentru ratingul României - ce dă notă bonităţii României - în anii 2019 şi 2020, risc care a dus la aplicarea perspectivei "negative", a fost majorarea pensiilor cu 40%, risc care a fost eliminat după alegerile generale din decembrie. Majorarea pensiilor cu 40% implica un effort bugetar de peste 50 de miliarde de lei în 2020 şi peste 80 de miliarde de lei în 2022. Întreg deficitul bugetar al României pe 2021 - diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile planificate pentru un an calendaristic, sumă care trebuie împrumutată - este de 80 de miliarde de lei, adică 7,16% din întreaga economie (PIB), asta doar cu o aplicare a unei majorări de 14% a pensiilor anul trecut.

Cel mai probabil, agenţiile de rating vor scoate totuşi în evidenţă poziţia fiscală fragilă a României şi deficitul de cont curent mare. România încă are totuşi un nivel sustenabil al datoriei publice în raport cu dimensiunea economiei, sub 55% din PIB, lucru subliniat de multe ori de agenţii. În decembrie, însă, agenţiile au afirmat aproape la unisor că rezultatul alegerilor nu diminuează incertitudinea fiscală pe termen mediu în condiţiile deficitelor foarte mari.

Guvernul plănuieşte o întindere pe următorii patru ani a corecţiei fiscale - reducerea deficitului bugetar - până la sub 3% din PIB în 2024, corecţie plănificată a se realiza în mare parte prin eficientizarea colectării şi reducerea evaziunii, nu prin majorări de taxe. O "notă" slabă din partea agenţiilor de rating ar putea duce la pierderea încrederii pieţelor care finanţează deficitul bugetar şi o ieşire a capitalurilor din România, ceea ce ar putea duce la o nouă recesiune.

Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, a afirmat ieri, într-o intervenţie la Digi24, că agenţiile de rating nu au motive să schimbe nici perspectiva şi nici ratingul României.

"În mod normal (agenţiile de rating) nu au motive să schimbe nici perspectiva, nici ratingul. Ba dimpotrivă, aş spune că avem o evoluţie pozitivă în sensul că avem o corecţie (planificată - n.r.) a deficitului bugetar, avem un program de consolidare bugetară care a început anul acesta şi în acelaşi timp proiecţiile de creştere economică s-au îmbunătăţit semnificativ. Recent FMI a venit cu 6% prognoza de creştere economică, noi ne-am actualizat prognoza de la +4,2% la +5,2%. Proiecţiile de creştere economică în principal sunt mult mai bune decât erau acum câteva luni de zile, ceea ce pentru ratingul de ţară ar trebui să fie o veste bună. (...) Mă aştept în scenariul de bază să nu se modifice nimic, adică să se menţină ratingul investiţional şi perspectiva la negativă. Aş spune că sunt ceva şanse să vedem o îmbunătăţire a perspectivei la stabilă, dar probabil că destul de reduse", a spus Dumitru, fost preşedinte al Consiliului Fiscal.

În finalul lunii martie, într-un interviu pentru Bloomberg, premierul Florin Cîţu le-a transmis agenţiilor că acestea ar trebui să "aprecieze" măsurile luate de Guvern pentru menţinerea deficitului sub control, inclusiv plafonarea salariilor din sectorul public.

"Faptul că am arătat că există o cale clară şi credibilă ar trebui să ajute. Vom vedea dacă vor îmbunătăţi perspectivele anul acesta", a declarat Cîţu, în finalul lunii martie, pentru Bloomberg.

De asemenea, în aprilie şi începutul lunii mai, Comisia Europeană este programată să deruleze o evaluare a României pe procedura de deficit excesiv, procedură deschisă în primăvara anului trecut pentru deficitul de 4,4% din PIB din 2019. Următoarele evaluări pe rating ale agenţiilor, după cele din aprilie, sunt programate undeva în toamna acestui an.