"Este foarte puţin probabil ca licitaţia pentru 5G să aibă loc în acest an"

Reporter: Curtea Constituţională a respins, ieri, sesizările făcute pe marginea modificărilor aduse la Legea Concurenţei. Cum vedeţi decizia CCR?

Bogdan Chiriţoiu: Aşteptăm să vedem motivarea deciziei Curţii Constituţionale. Însă, dincolo de aspectele constituţionale, proiectul de lege încalcă legislaţia europeană. Ca urmare, trebuie corectat şi armonizat cu prevederile europene pentru a putea fi pus în practică. Până se clarifică aceste aspecte, situaţia nu se schimbă.

Reporter: Ce investigaţii des­făşuraţi în acest an şi pe care dintre ele urmează să le finalizaţi până la finalul lui 2020?

Bogdan Chiriţoiu: Anul acesta au fost mai puţine concentrări economice, dar am lucrat intens la investigaţii şi finalizăm aproximativ 20 de cazuri. În perioada următoare vom termina investigaţia privind serviciile financiare, respectiv pe leasing. De asemenea, avem în desfăşurare şi se apropie de final cazul referitor la licitaţiile mari de pe piaţa lemnului. Vom finaliza inves­tigaţia în care este implicată eMAG, caz în care ne uităm la modul cum func­ţionează platforma lor.

Suntem în discuţii cu ei pentru a-şi compatibiliza modul de funcţionare cu abordarea de la nivel european. Când ai o platformă pe care comercializezi şi produsele altora, nu numai pe ale tale, nu trebuie să avantajezi produsele tale în dauna produselor terţilor.

De altfel, urmează să apară şi legislaţie nouă pentru acest tip de activitate. Deci, vom stabili, în următoarele luni, cum va funcţiona în România un regulament european în domeniu şi vom veni cu o serie de clarificări ale modului de funcţionare a platformelor de acest tip.

Totodată, mai avem în desfăşurare o serie de investigaţii privind cazuri locale

Reporter: Platformele online reprezintă business-ul pentru care pandemia a fost avantajoasă...

Bogdan Chiriţoiu: Într-un fel le prieşte această perioadă celor din zona digitală. Pandemia va accelera evoluţia într-o zonă care oricum creştea, comerţul se muta dinspre offline către online. Digitalizarea scade nevoia de intermediere, iar clienţii îşi pot obţine direct achiziţiile de bunuri sau servicii turistice etc. Digitalizarea este un sector economic în creştere şi trebuie să ne asigurăm că el va funcţiona eficient. De aceea şi avem investigaţii în domeniu.

Reporter: O evoluţie accelerată a digitalizării presupune şi o tehnologie avansată. Suntem în mijlocul demersurilor pentru organizarea licitaţiei 5G, care se tot amână. Situaţia pare tensionată în această zonă, opiniile referitoare la proiectul de lege privind cadrul legislativ pentru implementarea tehnologiei 5G sunt contradictorii...Cum vedeţi dumneavoastră această situaţie?

Bogdan Chiriţoiu: În România, am reuşit să facem lucrurile foarte bine la implementarea tehnologiei 4G. Şi la nivel de ţară, şi noi, Consiliul Concurenţei, şi ANCOM, şi Guvernul am reuşit să facem ca lucrurile să meargă foarte bine în acest domeniu. În zona 4G am avut patru jucători prezenţi pe piaţă, a fost concurenţă intensă, ceea ce a făcut ca şi calitatea serviciilor, dar şi preţurile să fie foarte bune. Pornind de la această experienţă de succes, ne dorim acelaşi lucru şi pentru 5G - o calitate bună a serviciilor, la un preţ redus.

Elementul de noutate este că intervine preocuparea privind securitatea naţională, pe care nu am avut-o până acum. Părerea mea este că ne-am normalizat, din acest punct de vedere. Câţiva ani am trăit într-o lume ireal de bună, acum lucrurile au ajuns să arate aşa cum au arătat ele în decursul istoriei şi problemele de securitate naţională revin.

Din punctul de vedere al licitaţiei 5G, este o perturbare firească, este un element nou, care probabil că va rezulta în limitarea accesului unor furnizori la piaţă. Însă noi trebuie să ne asigurăm că nu vom reduce concurenţa într-atât încât să afectăm calitatea şi mai ales preţul serviciilor.

În acest context, atât noi, cât şi Guvernul considerăm că nu are sens să ne grăbim şi este foarte puţin probabil să derulăm licitaţia 5G în acest an. Acum nu avem condiţiile pentru asigurarea unei licitaţii care să ducă la ceea ce ne dorim - calitate bună şi preţuri joase. Avem câteva precondiţii. Trebuie să lămurim acest aspect legat de securitatea naţională. Să vedem care este modul în care statul român, eventual în colaborare cu alte state partenere, va decide ce furnizori de echipamente sunt siguri şi care nu. În funcţie de acest lucru vom şti câţi furnizori de echipamente avem. Desigur, noi am dori să avem cât mai mulţi, pentru ca din concurenţa dintre ei să rezulte un preţ mai mic. Dacă vom avea prea puţini jucători pe piaţă, atunci preţul va fi mai mare. Atâta vreme cât nu avem suficienţi furnizori de materiale, nu are rost să ne grăbim să facem licitaţia. Cu siguranţă vor mai veni jucători pe piaţă, dacă mai aşteptăm. Avem câţiva jucători europeni sau din ţări aliate care sunt avansaţi, dar le trebuie timp să îşi clarifice oferta.

În altă ordine de idei, reţeaua 5G este mult mai densă decât reţelele actuale şi este nevoie de mult mai mulţi stâlpi şi mult mai multe antene, ceea ce înseamnă costuri foarte mari. Este important să fie cât mai uşor de montat aceste echipamente, adică trebuie uşurat sistemul de aprobare a autorizaţiilor de construcţie. Aici sunt plângeri din partea operatorilor că procedurile actuale sunt greoaie şi acestea trebuie simplificate.

În acest sens, trebuie să vedem în ce condiţii lăsăm companiile să colaboreze între ele. Noi urmărim să nu existe un schimb de informaţii, o coordonare a comportamentului între cei, sperăm noi, patru operatori care vor furniza serviciile de 5G. În acelaşi timp, dacă fiecare şi-ar face reţeaua proprie, investiţiile şi costul ar fi prea mari. Şi atunci trebuie să găsim nişte reguli care să le permită să-şi împartă costul investiţiei. Noi şi la 4G am aprobat colaborări punctuale pe perechi de operatori. Avem şi reguli privind modul în care pot fi partajate reţelele, dar trebuie să mai lucrăm la ele.

Până acum am fost mult mai deschişi la partajarea stâlpilor şi mai reticenţi la partajarea antenelor. Acum, pentru 5G ar trebui să permitem şi partajarea elementelor active. Ministerul Comunicaţiilor pregăteşte un proiect în acest sens. După aprobarea proiectului de lege, aflat acum în dezbatere, va fi făcut public şi aşa numitul Cod al Comunicaţiilor, care conţine regulile pentru autorizaţiile de construcţie şi facilitarea partajării reţelelor. Trebuie să avem aceste două acte normative într-un stadiu avansat pentru ca operatorii să-şi poată planifica investiţiile şi sumele de bani pe care le pot oferi la licenţă statului.

Desigur că autorităţile vor să avem cât mai repede această reţea, care să ajute la dezvoltarea economiei, să construim o serie de servicii digitale folosind reţeaua 5G. Dar nu vom putea obţine calitate şi preţuri bune pentru clienţi dacă nu clarificăm întâi condiţiile în care pot fi făcute aceste investiţii.

În acelaşi timp, avem o incertitudine privind compania Telekom, care este în discuţii cu o serie de operatori pentru a-şi vinde operaţiunile. Momentan, nu a fost cerută aprobarea nici de la noi, nici de la Bruxelles. Adică sunt discuţii, dar nu au ajuns la faza în care acordul de vânzare să poată fi trimis spre aprobare către noi şi către Comisia Europeană. Până când nu ştim clar dacă Telekom vrea să mai stea în România sau îi va lua cineva locul, este destul de greu să organizăm licitaţia, pentru că nu ştim pe ce operatori ne putem baza.

Toate aceste aspecte trebuie clarificate pentru a putea organiza o licitaţie de succes. De aceea cred că este un lucru inteligent să nu ne grăbim licitaţia, să nu ne aruncăm în piscină înainte să vedem câtă apă este acolo.

Reporter: În contextul pandemiei, în acest an au fost date foarte multe ajutoare de stat. Ce noutăţi aveţi pe această zonă?

Bogdan Chiriţoiu: Pe zona ajutoarelor de stat s-a lucrat în mod continuu în această vară şi la noi, şi în toată Europa. Au fost aprobate foarte multe măsuri, profitând şi de o relaxare a cadrului legal. Guvernelor li s-a permis să pompeze mai mulţi bani în economie. Măsurile de la noi sunt similare ca mecanism de intervenţie cu cele adoptate în toată Uniunea Europeană. Dăm garanţii atât IMM-urilor, cât şi firmelor mari, sprijinim creditul comercial, diferite forme de credit care nu trec prin bănci. Întrucât ţara noastră nu este atât de bancarizată ca altele, a fost important să avem măsuri pentru leasing, pentru credit comercial etc. De asemenea, avem măsuri care ţintesc sectoare mai puternic afectate de criză, cum este turismul, chiriile pentru spaţii comerciale şi transportul, în special cel aerian.

Reporter: Care este situaţia la CFR Marfă?

Bogdan Chiriţoiu: În acest an, prioritare au fost măsurile pentru conturarea cadrului legal referitoare la covid. Cazurile strict tradiţionale - CFR Marfă, CE Oltenia, Tarom - au bătut pasul pe loc. La Tarom a fost aprobat un ajutor, pentru CE Oltenia a fost trimis planul de restructurare, iar în ceea ce priveşte CFR Marfă ne pregătim să avem planul de restructurare să îl trimitem Comisiei.

Una dintre îngrijorările mele este că avem o serie de companii investigate de CE şi va trebui să agreăm cu forul european un plan de restructurare pentru salvarea unor companii, iar un astfel de plan de restructurare poate implica o listare, în condiţiile în care recent a fost aprobată o lege care interzice listările de stat în următorii doi ani. În această situaţie, va trebui să aducem un amendament legii.

Reporter: În ultima perioadă, în contextul pandemiei, mare parte dintre producători au început să fabrice măşti şi dezinfectanţi, pe care le găsim la majoritatea comercianţilor. Care este situaţia din punct de vedere concurenţial, pe această piaţă?

Bogdan Chiriţoiu: Partea bună este că mulţi fabrică astfel de produse şi preţurile s-au normalizat. Provocarea pentru noi a fost în primele luni de pandemie, când nu apăruseră producătorii şi era penurie, iar atunci am încercat cât am putut să nu avem creşteri de preţ foarte mari, să temperăm fenomenul de creştere a preţurilor, cu un succes moderat, cred.

Reporter: Şi pe piaţa alimentelor au existat tendinţe de creştere a preţurilor...

Bogdan Chiriţoiu: Piaţa de alimente a funcţionat destul de bine. A crescut cererea pentru produsele care nu se cumpărau uzual, dar alimente erau consumate şi înainte. Au fost probleme şi în această zonă, dar mă bucur că preţurile nu au crescut atât de mult şi că sistemul politic şi-a menţinut cumpătul. Pentru că, sub impactul fricii, au fost şi propuneri riscante - de exemplu, în Parlament se propunea să îngheţăm preţul alimentelor, ceea ce ar fi condus la un dezastru. Puteam ajunge la penurie, speculă, ar fi fost o nebunie. Am ajutat politicienii să îşi păstreze cumpătul şi să nu ia decizii sub imperiul panicii.

Reporter: Ce noutăţi aveţi în domeniul legislaţiei?

Bogdan Chiriţoiu: Există o preocupare la nivelul UE de a echilibra raportul între firmele mari şi cele mici. Există şi un regulament care a intrat în vigoare şi care se referă la comerţul online.

În acelaşi timp, există o directivă europeană privind practicile comerciale neloiale în comerţul alimentar, care trebuie transpusă în legislaţia naţională.

Noi vrem să modificăm şi legea concurenţei neloiale, generalizând abordarea celor două reglementări europene şi extinzând-o, astfel încât să aplicăm aceleaşi reguli şi în restul sectoarelor din economie.

Tot de la Bruxelles, trebuie să preluăm un regulament care permite statelor să se coordoneze în verificarea investiţiilor străine. Ne aşteptăm să apară o reglementare de verificare a ajutoarelor de stat pe care le primesc companiile în ţările lor de origine, precum şi o legislaţie privind energia murdară, bazată pe cărbuni fosili, care sunt mai ieftini. De asemenea, directiva aprobată anul trecut - ECN Plus -, care întăreşte mijloacele de investigaţie folosite de concurenţă, trebuie transpusă până la primăvară în legislaţia noastră.

Reporter: Vă mulţumesc!