Nivelul la care a ajuns cursul de schimb reprezintă o dramă pentru lumea exportatorilor şi a importatorilor, consideră Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).
Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care leul a fost călcat în picioare, ieri, de moneda europeană, cursul de schimb ajungând la 4,6198 lei, cu 2,30 de bani (0,5%) mai mult în comparaţie cu valoarea din şedinţa precedentă, când ajunsese la 4,5968 lei pentru un euro.
Mihai Ionescu ne-a spus că, deşi, pentru moment, exportatorii ar trebui să fie fericiţi întrucât încasează mai mult, totuşi, având în vedere că circa două treimi din exporturi sunt realizate pe bază de importuri, acest curs îi va scoate din competiţia internaţională de competitivitate.
"Pentru importatori, drama acestui curs, care nu are nicio legătură cu evoluţia economiei, este irecuperabilă. Ceea ce pierd ei acum la curs, nu se poate recupera decât din majorări de preţ ale produselor, care vor duce la o creştere accentuată a inflaţiei".
În opinia domnului Ionescu, este presiune pe curs, acum, în piaţă, pentru că nu sunt suficiente intrări de valută, iar importurile sunt în creştere, importatorii având nevoie de monedă străină.
Sunt analişti ce consideră că evoluţia de ieri a cursului euro/leu are la bază declaraţiile de marţi ale guvernatorului BNR Mugur Isărescu.
Ciprian Dascălu, economist şef al ING Bank România, a spus, citat de Agerpres, că "piaţa a reacţionat după comentariile Băncii Centrale, care a spus că va permite o volatilitate mai mare pe curs şi una mai redusă pe ratele de dobândă".
În acelaşi ton, Horia Braun, economistul-şef al BCR, pune evoluţia cursului pe seama mesajului transmis de guvernatorul Isărescu în conferinţa de presă de marţi, menţionând: "Aş vrea să precizez că fluctuaţia de circa 0,6% nu este ceva neobişnuit pe o piaţă valutară cu flotare liberă, atât că ne obişnuiserăm noi în perioadele recente cu o volatilitate mai mică. Interpretarea mea a ceea ce a anunţat BNR este că, din punctul lor de vedere, pe care îl consider foarte corect, este preferabil să avem o volatilitate mai mică a dobânzilor, a ROBOR, decât a cursului, în condiţiile în care pe o piaţă liberă nu pot fi controlate toate variabilele în acelaşi timp. Cum cursul euro/leu părea ţintuit de ceva vreme în pragul lui 4,60, era un echilibru instabil acolo, fiindcă exista percepţia puternică în piaţă că acel nivel e apărat strict de BNR. Noua retorică a Băncii Centrale a semnalat însă că această redută poate fi cucerită. Asta nu înseamnă însă că nu mai există oprelişti pentru deprecierea leului şi mai ales nu din cauza măsurilor aşteptate din partea Guvernului, care cred că au avut o influenţă nesemnificativă asupra evoluţiei monedei naţionale".
Economistul a precizat că leul s-a stabilizat, deocamdată, în zona de 4,62-4,63 şi că este posibil să îşi găsească un nou echilibru aici, unul mai stabil şi natural, mai ales dacă ţinem cont de faptul că un leu mai slab ajută exporturile şi descurajează importurile, echilibrând astfel balanţa comercială care se deteriorează destul de alert.
Horia Braun a declarat: "Diferenţa dintre dobânda plătită la depozitele în lei de pe piaţa interbancară şi depozitele în alte monede din regiune, nu mai vorbesc de zona euro, este una semnificativ pozitivă. Asta face ca investiţia în leu să fie de fapt una atractivă pentru investitori, ceea ce reprezintă un nou argument pentru o depreciere mai degrabă limitată a monedei naţionale, dacă nu chiar o întărire a acesteia. Fiind însă un curs mai liber, evoluţiile din perioadele următoare vor reflecta o serie largă de factori de pe piaţa globală şi de pe cea locală, ceea ce face ca prin definiţie cursul să fie mai greu de previzionat".
Guvernatorul a explicat, marţi, că există trei variabile care nu pot fi "ţinute" concomitent: rezerva, cursul şi dobânzile, ţara noastră făcând o combinaţie între acestea. Mugur Isărescu a spus că rata de politică monetară trebuie să aibă mult mai multă semnificaţie, că România este mult mai bine pregătită şi cu un grad de euroizare mult mai scăzut: "Ceva trebuie să se mişte mai mult şi acesta nu poate să fie decât cursul, în sus sau în jos. Să nu luaţi asta că e doar pe o singură direcţie. Piaţa îl plimbă, nu aţi văzut cum e şi cu euro/dolar? Ba e 1,20, ba e 1,10. E şi mai inteligent să faci aşa ceva. Toată chestia e să credem că pieţele funcţionează", a declarat şeful Băncii Naţionale.
Euro a fost vândut, ieri, cu circa 4,7 lei, la cele mai mari bănci din piaţă, BRD, afişând un preţ de 4,704 lei/euro, BCR - 4,6990 lei/euro, iar Banca Transilvania având un preţ de 4,6800 lei pentru un euro, conform News.ro.
Moneda naţională s-a depreciat şi în faţa dolarului american, fiind stabilită o cotaţie la 3,9810 lei, mai mult cu 0,64 bani (0,16%) în comparaţie cu şedinţa precedentă, când un dolar american valora 3,9746 lei.
Francul elveţian a fost cotat la 3,9869 lei, în creştere cu 1,27 bani (0,32%), comparativ cu valoarea de 3,9742 lei, stabilit în şedinţa precedentă.
Gramul de aur s-a scumpit, miercuri, cu 81,79 de bani (0,5%), până la 163,9971 lei, de la 163,1792 lei, cât se stabilise marţi.
Pe piaţa interbancară, cursul euro/leu a ajuns miercuri dimineaţă la 4,63, însă a recuperat ulterior, evoluţia fiind pusă de analişti pe seama declaraţiilor de marţi ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
Banca Naţională a României (BNR) se uită atent la tendinţa inflaţiei şi se aşteaptă la o creştere în domeniu, în primele luni ale anului viitor, ca urmare a unui efect statistic, a afirmat, marţi, Guvernatorul Băncii Centrale Mugur Isărescu. Şeful BNR a menţionat că, dacă vor fi observate creşteri care tind să dureze, atunci Banca Naţională va interveni: "Vă spun că ne vom uita foarte atent la tendinţă, dacă este vorba de ceva mai mult sau mai puţin accidental, statistic. Ne aşteptăm ca în trimestrul I, statistic, să avem un vârf de inflaţie. Din ce cauză? Pentru că anul trecut, prin introducerea TVA, inflaţia a fost foarte scăzută şi atunci inflaţia pe un an de zile, ianuarie 2018 raportat la ianuarie 2017, arată o creştere, chiar dacă inflaţia lunară din ianuarie anul viitor nu va fi mare. La fel şi în februarie, la fel şi în martie. Deci noi ne aşteptăm la un asemenea puseu al inflaţiei. Ştim însă că el va fi depăşit. Nu are niciun rost să reacţionăm la el. În sensul să luăm măsuri care înseamnă bruscarea economiei pentru a ataca o chestiune care este temporară. Dar dacă vedem că este vorba de o tendinţă şi o creştere a inflaţiei care tinde să dureze, bineînţeles că vom reacţiona".
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.11.2017, 14:36)
Ionescu are o logică specială.
Exportatorii importă scump din cauza deprecierii leului, dar exportă scump din cauza deprecierii leului, suferind și ei pierderi.
Cursul de schimb e o simplă pârghie de reglare a dezechilibrelor.
Argentina, Grecia, Venezuela sunt exemple de economii care au ținut de curs până le-au dispărut exportatorii. Nici cine știe ce economie nu le-a mai rămas. :)