EUROGRUP DISCUTĂ PLANUL DE REFORME ÎNAINTAT DE ATENA  Reuters: Greciei i se cere mai mult

Actualizare 20:08

Reuters raportează că ceilalţi membri ai Eurogrup i-au spus ministrului grec de finanţe Euclid Tsakalotos că Atena trebuie să ofere reforme mai adânci, pentru a îi convinge să deschisă discuţiile cu privire la al treilea bailout.

Două surse au declarat, astfel, că a fost realizat un consens între cei 18 miniştri de la masa negocierilor că guvernul de stânga de la Atena trebuie să ia măsuri suplimentare pentru a-i convinge că îşi va onora datoriile.

---

Actualizare 20:05 Ideea lui Schauble de "Grexit temporar" există, dar nu a fost încă discutată

O sursă citată de AFP transmite că "ideea lui Schauble privind Grexit temporar există şi circulă", însă ea nu a fost ridicată la întâlnirea Eurogrup de astăzi.

---

Actualizare 19:48 Oficialii greci neagă propunerea lui Schauble privind Grexit temporar

Oficialii greci au respins raportul publicaţiei FAS privind propunerea ministrului german de finanţe Wolfgang Schauble de Grexit temporar pentru cinci ani, transmite un reporter al Euronews.

---

Actualizare 19:46 FAS: Germania propune un Grexit temporar

Publicaţia Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung (FAS) raportează că ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble a propus două opţiuni pentru Grecia, inclusiv un "timeout" temporar din zona euro.

Potrivit publicaţiei, prin prima măsură, Grecia şi-ar îmbunătăţi propunerile existente şi va transfera o cotă în valoare de 50 miliarde euro din activele imobiliare pentru a-şi plăti datoriile. Cea de-a doua opţiune prevede că Grecia părăseşte uniunea monetară pentru cel puţin 5 ani şi îşi restructurează datoria, scrie FAS, precizând însă că ţara va rămâne membru al Uniunii Europene şi va primi în continuare "asistenţă umanitară şi tehnică pentru a stimula creşterea".

Miniştrii de finanţe au refuzat să comenteze acest raport al FAS.

---

Actualizare 17:03 Ministrul francez al economiei: "Este necesară reducerea poverii datoriei Greciei"

Ministrul francez al economiei, Emmanuel Macron, a declarat într-un interviu publicat sâmbătă de cotidianul german Die Welt, că un pachet de salvare pentu Grecia trebuie să includă o reducere a poverii datoriei ţării.

"Este necesară reducerea poverii datoriei Greciei astfel încât economia Greciei să nu se scufunde", a declarat Macron pentru Die Welt.

Subliniind calea rezolvării problemei greceşti, Macron a declarat că reformele structurale trebuie să fie adâncite, iar investiţiile sunt, de asemenea, esenţiale pentru a susţine creşterea în Grecia. "Dacă nu încercăm orice este posibil să menţinem Grecia în zona euro, înseamnă că acceptăm să facem un pas înapoi în Europa", a precizat oficialul francez.

---

Actualizare 16:55 Schauble: "Nu suntem pregătiţi să acceptem calcule care nu sunt credibile"

Ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble a declarat că negocierile care urmeazp sunt unelte "extraordinar de dificile" şi "nu suntem pregătiţi să acceptem calcule care nu sunt credibile".

Acesta a subliniat faptul că încrederea în Grecia este cea mai mare problemă, spunând că aceasta "a fost distrusă într-o manieră incredibilă". Schauble a precizat că sugestiile Atenei sunt "departe de suficiente" pentru un al treilea bailout.

---

Actualizare 16:49 Jeroen Dijsselbloem: "Există problema de încredere"

Presedintele Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem a declarat că întâlnirea de astăzi a Eurogrup va fi "foarte dificilă, reformele nu sunt suficiente", iar principala problemă este "încrederea".

"Nu am ajuns la un acord, există încă unele critici privind propunerile, pe partea fiscală şi privind reformele", a declarat acesta, menţionând că "există problema de încredere". "Poate guvernul grec să fie de încredere pentru a realiza ceea ce îşi propun?", s-a întrebat oficialul Eurogrup, precizând că grecii vor trebui să asculte de instituţiile creditoare şi să îşi arate angajamentul lor pentru punerea în aplicare a propunerilor.

---

Actualizare 16:44 Valdis Dombrovskis: "Facem clar progrese"

Comisarul european Valdis Dombrovskis a declarat că sunt făcute, în mod clar, progrese, iar propunerea de acum a guvernului grec este în principiu în linie cu propunerile instituţiilor europene de dinainte de referendum.

"Există o disponibilitatea pe partea greacă de a ajunge la un acord", a spus oficialul european, precizând însă că "există încă multe probleme şi multe preocupări ale statelor membre care trebuie abordate".

---

Actualizare 16:22 Ministrul olandez de finanţe: "Planul grec este mai slab decât ar trebui"

Ministrul olandez de finanţe Eric Wiebes a declarat că grecii au făcut, cu siguranţă, un pas înainte cu planul de reforme, însă, în acelaşi timp, acesta este mai slab în anumite privinţe decât ar trebui să fie.

"Sugestia instituţiilor creditoare este că putem începe negocierile numai atunci când aceste condiţii sunt completate. Mai multe guverne, inclusiv al meu, sunt îngrijorate în privinţa implementării", a spus Wiebes.

---

Actualizare 16:17 Ministrul austriac de finanţe: "Există îndoieli că grecii vor implementa reformele"

Ministrul austriac de finanţe consideră că planul de reforme al Greciei este o surpriză pozitivă, însă lipsesc garanţiile că Atena le va implementa.

---

Actualizare 16:02 Moscovici: "Oferta Greciei reprezintă o bună bază de negociere"

Comisarul european pentru Afaceri Economice şi Financiare, Pierre Moscovici, a declarat sâmbătă că oferta trimisă de către Guvernul Alexis Tsipras şi susţinută de Parlamentul elen constituie "o bună bază de negociere", relatează agenţia EFE.

"Instituţiile, toate, am spus că acest plan poate constitui o bună bază de negociere", a afirmat Moscovici, la sosirea la reuniunea extraordinară a miniştrilor Economiei şi Finanţelor din zona euro (Eurogrup), ce se desfăşoară sâmbătă, la Bruxelles, şi are ca temă criza elenă.

Comisarul european a adăugat că "astăzi este o zi importantă pentru zona euro, şi, aşa cum Comisia Europeană a anunţat încă de la început, obiectivul este menţinerea integrităţii zonei euro, menţinerea Greciei în această zonă" şi, de aceea, consideră că această zi înseamnă că "a venit momentul adevărului".

În ceea ce priveşte planul de reforme pe care Guvernul premierului elen, Alexis Tsipras, l-a trimis instituţiilor internaţionale (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional) şi pe care acestea l-au analizat vineri, Moscovici îl apreciază drept "un gest important".

"Cred că Guvernul elen a făcut un gest important, a trimis o solicitare care a fost votată cu majoritate de către Parlamentul elen", a spus el.

De asemenea, comisarul european a subliniat că "programul elen de reforme poate constitui o bază pentru acordul privind un nou program de ajutor", pe care Atena îl solicită.

Moscovici, a menţionat, totodată, că este o zi de o mare importanţă pentru toţi actorii implicaţi în aceste negocieri, ce se derulează de câteva luni.

Potrivit comisarului european "ziua de azi este importantă pentru grecii care au făcut atâtea sacrificii, pentru Europa şi proiectul monedei unice, şi, de asemenea, şi pentru economia mondială şi europeană care, în sfârşit, iese dintr-o criză cea a fost teribilă".

"Voinţă şi responsabilitate este tot ceea ce trebuie în prezent. Sentimentul nostru general este că sunt necesare reforme şi că acestea vor fi puse în practică foarte rapid de către Guvernul grec", a adăugat el.

Totodată, Moscovici consideră că reformele "sunt elementul cheie pentru datorie şi de aceea trebuie un compromis solid".

Moscovici s-a referit şi la ceea ce miniştrii încearcă să stabilească sâmbătă şi anume "care sunt măsurile necesare pentru a începe discuţiile privind sustenabilitatea datoriei".

---

Actualizare 15:54 Două surse ale Reuters spun că un acord nu mai este sigur

Reuters raportează că două surse consideră că un acord privind noul plan de reforme propus de Grecia nu mai este atât de sigur.

Astfel, prima sursă, care declarase vineri seară că este aproape sigură de un acord, pare a-şi reconsideră părerea, deoarece cifrele pentru finanţarea Greciei în următorii trei ani sunt prea mari şi prea bruşte.

Cea de-a doua sursă a declarat, pentru Reuters, că a schimbat şansele pentru ajungerea la un acord la 60-40.

---

Actualizare 15:48 Merkel şi Schauble, păreri diferite asupra Greciei

Cancelarul german Angela Merkel vrea un acord un Grecia, însă ministrul de finanţe Schauble consideră că planurile Atenei sunt insuficiente, el fiind împotriva discuţiilor, relatează Bild.

---

Actualizare 15:40 Lagarde: "Suntem aici astăzi pentru a face progrese semnificative"

Şefa FMI, Christine Lagarde, a declarat la sosirea la Bruxelles, pentru reuniunea miniştrilor de finanţe din zona euro, că se aşteaptă la "progrese semnificative" în vederea deblocării unui nou program de ajutor pentru Grecia.

"Suntem aici astăzi pentru a face progrese semnificative", a afirmat Lagarde, potrivit AFP.

---

Parlamentul din Grecia a aprobat, vineri noapte, într-o sesiune extraordinară, pachetul dur de reforme şi reduceri de cheltuieli înaintat joi de Guvernul elen condus de Alexis Tsipras, care a întâmpinat la vot opoziţia unor parlamentari provenind chiar din partidul său.

Măsurile propuse de Guvernul condus de Tsipras au obţinut în Parlament 251 de voturi favorabile, 32 de voturi împotrivă şi opt abţineri, dintr-un total de 300. Restul de nouă parlamentari au fost absenţi de la şedinţă, între aceştia numărându-se şi ministrul demisionar al Finanţelor, Yanis Varoufakis, informează BBC.

Mai mulţi deputaţi din partidul Syriza, condus de premierul Alexis Tsipras, au respins propunerea, fie prin abţinerea de la vot, fie printr-un vot negativ. Printre cei care s-au abţinut se numără ministrul elen al Energiei, Panagiotis Lafazanis, precum şi preşedinta parlamentului, Zoe Konstantopoulou, notează sursa precizată.

Într-o alocuţiune susţinută înainte de vot, premierul Alexis Tsipras şi-a apărat noile propuneri în faţa Parlamentului elen, admiţând că guvernarea sa a comis unele erori, dar că noile măsuri reprezintă cea mai bună variantă posibilă pe care Grecia o are în acest moment.

Creditorii Greciei (UE, BCE, FMI) care au examinat vineri noua propunere prezentată de guvernul condus de premierul elen Alexis Tsipras au estimat-o ca fiind "pozitivă", văzând în ea "o bază de negociere" în vederea unui al treilea plan de ajutor în valoare de 74 miliarde de euro, a aflat AFP dintr-o sursă europeană.

"Cele trei instituţii au convenit să dea o evaluare pozitivă propunerii de reformă transmise joi seara de guvernul grec", a precizat această sursă în cursul serii de vineri.

Această propunere, care face să revină speranţa unui acord evitând ieşirea Atenei din zona euro, va fi examinată sâmbătă de miniştrii de finanţe ai uniunii monetare la Bruxelles.

Totuşi, potrivit aceleiaşi surse europene, reuniunea Eurogroup ar trebui să ducă "cel mai bine la un acord politic", decizia de a relansa negocierile cu Atena figurând pe agenda summitului şefilor de stat şi de guvern din cele 28 de ţări ale UE, care va avea loc duminică la Bruxelles.

Între altele, dacă Grecia şi partenerii ei europeni se înţeleg asupra acestui al treilea plan de ajutor pentru Atena, cel puţin opt parlamente ale zonei euro vor trebui să-şi dea avizul, iar Bundestag-ul german chiar în două rânduri.

Propunerea prezentată de guvernul grec este o "bază de negociere pentru un al treilea program de 74 miliarde de euro pe trei ani: 16 miliarde de euro de la FMI şi 58 de miliarde de la Mecanismul European de Stabilitate (MES), adică o zecime din capacitatea sa", a subliniat sursa europeană.

Potrivit altei surse europene, creditorii au fost "surprinşi favorabili" de documentul trimis joi de Atena, considerând că el conţine măsuri "foarte similare celor pe care le propusese Comisia" la sfârşitul lunii iunie.

În acest document de 13 pagini, intitulat "Acţiuni prioritare şi angajamente" şi publicat în noaptea de joi spre vineri, Atena se angajează să adopte o mare parte din măsurile propuse de creditori în 26 iunie şi care au fost respinse de greci în cursul unui referendum duminica trecută.

Propunerile guvernului Tsipras par de fapt foarte apropiate de ultimul text al creditorilor în ceea ce mai mare parte a subiectelor care deranjează: pensii, TVA, privatizări, taxa pe societăţi...

În cursul dezbaterii în plină desfăşurare în parlamentul grec, premierul Alexis Tsipras şi-a apărat propunerea de acord făcută creditorilor, admiţând că ea conţine măsuri "dificile" şi "departe de pactul electoral" al stângii radicale aflate la putere.

Vineri seară, între 7.000 şi 8.000 de persoane au manifestat, potrivit poliţiei, în centrul Atenei pentru a cere premierului elen Alexis Tsipras să respecte votul lor "Nu" la referendumul de duminica trecută, în plină dezbatere în parlament asupra propunerilor prezentate creditorilor, relatează AFP.

O coloană de manifestanţi, care a defilat între piaţa Syntagma, unde se află sediul parlamentului grec, şi piaţa Omonia, era formată din simpatizanţi ai mişcării PAME (sindicatele Partidului Comunist grec KKE). Ea s-a alăturat în faţa parlamentului manifestanţilor împotriva austerităţii, care cereau respectarea votului lor împotriva programului creditorilor.

"Fără alte memorandumuri", "Grecia nu este o colonie!", "Syriza susţine capitalismul", "Nu!" se putea citi pe pancartele agitate de manifestanţi, care scandau de asemenea:"Criza trebuie plătită de plutocraţie!".

"Dacă grecii au votat atât de masiv pentru 'Nu', este pentru că voiau să pună capăt austerităţii. Guvernul nu a ţinut cont de asta şi votează acum un nou memorandum. Grecia nu poate îndura mai multă austeritate!", a reacţionat Evghenia Roussos, o studentă apropiată de "Antarsia", un grupuscul de extremă-stânga.

"Cred că acordul va trece şi este dezolant! Guvernul dă înapoi pe toate fronturile. El îşi bate joc de votul grecilor", a declarat la rândul său Antonis Aferis (30 de ani), funcţionar.

Manifestanţii intenţionau să pună presiune asupra guvernului care a făcut public în noaptea de joi spre vineri un nou ansamblu de propuneri destinat creditorilor, care trebuia supus votului parlamentului mai târziu în cursul serii de vineri.

La unison cu manifestanţii din stradă, cinci membri ai platformei de stânga a partidului, între care trei deputaţi, au estimat că guvernul nu trebuia să cedeze unui "şantaj" al creditorilor.