EUROPA ÎN SCHIMBARE Provocarea naţionaliştilor europeni

Alegerile europarlamentare ce se vor desfăşura în luna mai a anului viitor au o importanţă majoră privind viitorul Uniunii Europene şi configurarea viitoarelor politici, precum şi a bugetului multianual. Un buget, al cărui proiect se află în dezbaterea comisiilor Parlamentului European şi al raportorilor pentru fiecare domeniu de activitate şi care este constituit având ca prioritate investiţiile. Marian-Jean Marinescu, vicepreşedinte al Grupului Partidului Popular European a susţinut, cu prilejul unei dezbateri privind alegerile europarlamentare organizate de Euractiv: "Singurele puncte în care Parlamentul European poate negocia bugetul sunt cele privind politicile orizontale - agricultură, transport, coeziune etc. - dar, cu toate acestea, 95,5% din bugetul Uniunii este alocat investiţiilor şi doar 4,5% administraţiei. Dacă vom reuşi, la nivel parlamentar, să adoptăm un proiect de buget al UE, acest lucru va pune o presiune foarte mare pe partidele populiste, naţionaliste şi pe mişcările politice eurosceptice. Pentru că totul se reduce la bani. Ai politici bune, dacă ai bani. Iar ca să avem politici bune în Parlamentul European, trebuie să avem şi oameni buni în această instituţie".

Conform unui studiu Europol, pentru alegerile europarlamentare de anul viitor, principalele teme din campanie nu vor fi cele economice, ci vor trata alte aspecte. De exemplu, 80% dintre cetăţenii europeni doresc ca UE să se implice mai mult în combaterea teroris-mului şi a migraţiei ilegale. Următoarele teme de discuţie în studiul Europol sunt reducerea şomajului, creşterea economică şi nevoia de investiţii.

Cu toate acestea, doi dintre europarlamentarii români care au participat la dezbaterea de la sfârşitul săptămânii trecute, Marian-Jean Marines-cu şi Cătălin Ivan, susţin că în campanie temele vor fi preponderent naţionale sau naţionale în context european şi că partidele de dreapta, precum şi euroscepticii vor propune modificarea modului de organizare şi de luare a deciziilor în cadrul UE.

• Viitorul Parlament European, fragmentat şi cu o majoritate greu de alcătuit

Conform deputatului european din partea PNL, Marian-Jean Marinescu, care a citat datele din câteva sondaje realizate în Uniune, principala temă de campanie va fi corupţia, care este situată pe primul loc în preocupările cetăţenilor. Pe locul al doilea se situează migraţia, urmată de mediu şi de instabilitatea sau inegalitatea socială.

Ultimul domeniu pare şi cel mai uşor de atacat de către naţionalişti şi de către eurosceptici, susţine conferenţiar universitar Claudiu Tufiş, prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti.

În legătură cu temele care vor fi vehiculate în campania pentru europarlamentare, proaspătul demisionar din grupul Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, fostul mebru al PSD Cătălin Ivan, susţine: "Nu poţi să discuţi în campanie despre teme care nu interesează pe nimeni. De aceea, în campania din primăvara viitoare trebuie propuse teme care să aducă cetăţenii la vot. Iar temele prin care cetăţenii din ţara noastră pot fi convinşi să participe la aceste alegeri vor fi legate de situaţia actuală: nivel ridicat de corupţie, statul de drept şi emigrarea. Avem un record european la emigrare: 9 cetăţeni români pleacă din ţară în fiecare oră, ceea ce nu este în regulă. Pe lângă aceştia, sunt cetăţeni care îşi mută afacerile în alte state din Uniune pentru că s-au săturat de lipsa de predictibilitate a mediului legislativ şi fiscal".

Cei doi europarlamentari români susţin că la viitoarele alegeri, Parlamentul European va trece printr-o reconfigurare, că vor intra în această instituţie grupuri politice noi, nedefinite încă doctrinar, care vor rupe din celelalte grupuri politice existente în acest moment. Ei consideră că aceste noi grupări din Parlamentul European nu vor fi partide eurofobe, dar vor dori o altfel de construcţie europeană.

Cătălin Ivan a spus: "Sunt foarte multe mişcări în Parlamentul European şi am văzut politicieni care erau despărţiţi doctrinar încercând să alcătuiască un grup politic nou. De exemplu, se preconizează alcătuirea unei alianţe politice, pe baza negocierilor dintre Emmanuel Macron, Matteo Renzi, Guy Verhofstadt şi Dacian Cioloş".

Pe fondul acestei infuzii de grupări politice noi, va fi greu în viitorul Legis-lativ european să se contureze o majoritate politică, menită să aleagă preşedintele Parlamentului şi preşedintele Comisiei Europene, deşi marile forţe economice ale Uniunii au avansat deja câteva nume pentru şefia Comisiei de la Bruxelles. Printre aces-tea se numără şi Manfred Weber, preşedintele grupului PPE, care este de 10 ani parlamentar european, candidatură agreată de cancelarul Germaniei Angela Merkel.

Referitor la această propunere, deputatul european Marian-Jean Marinescu a menţionat: "Dacă Manfred Weber va ajunge preşedintele Comisiei Europene, ar fi un lucru foarte bun pentru Uniunea Europeană. Weber vine din Parlamentul European, are 10 ani de activitate legislativă şi nu a fost niciodată ministru şi nici cancelar al Germaniei".

• Lipsă de încredere în puterea politică de la Bucureşti

Cătălin Ivan şi Marian-Jean Marinescu susţin că pentru ţara noastră, în viitorul an electoral european, un punct forte îl poate constitui faptul că va deţine în primele şase luni, adică inclusiv în momentul alegerilor, preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Cei doi eurodeputaţi români consideră că, din păcate, actualul guvern nu are priorităţi specifice pe care să le pună pe agenda preşedinţiei Consiliului UE în perioada 1 ianuarie-1 iulie 2019. "Nu există un proiect de ţară şi nu avem oameni pregătiţi să negocieze la Bruxelles. Eu nu îl văd pe ministrul Economiei Dănuţ Andruşcă negociind politica europeană pe economie. Nu îl văd să realizeze un acord pe agricultură pe minis-trul Petre Daea. Am mari dubii că reprezentanţii României la Bruxelles în primele şase luni ale anului viitor vor putea negocia politica comună", afirmă Marian-Jean Marinescu, vicepreşedinte PPE.

Profesorul Claudiu Tufiş susţine: "Asumarea de către ţara noastră a preşedinţiei rotative nu pare a fi pe un drum foarte lin. Nu există o listă de priorităţi, iar la nivelul funcţionarilor publici din eşaloanele doi şi trei ale administraţiei publice centrale lucrurile nu se desfăşoară bine, nu vom avea un parcurs lin în următoarele şase luni".

La toată această situaţie se adaugă şi faptul că partenerii politici de la Bruxelles nu au încredere în reprezentanţii puterii de la Bucureşti. Recenta vizită de la Bruxelles a premierului Viorica Dăncilă şi a preşedintelui ALDE Călin Popescu-Tăriceanu nu i-a convins pe şefii grupurilor politice din Parlamentul European şi nu a convins nici conducerea Comisiei Europene de bunele intenţii pe care le afişează puterea de la Bucureşti.

Cu toate acestea, din cauza problemelor cu care se confruntă la nivel european, grupul Socialiştilor şi Democraţilor din PE nu pare dispus să elimine din rândurile sale PSD, fapt care i-a atras nemulţumirea deputatului european Cătălin Ivan care a demisionat din acest grup. Ivan a menţionat: "Nu avea sens să stau în acest grup atâta timp cât ei ţineau în braţe PSD, după tot ce s-a întâmplat, şi nu doar protes-tul de pe 10 august pe care l-am documentat, le-am trimis tot felul de materiale, ci de când a ajuns la guvernare Liviu Dragnea. Grupul socialiştilor nu va da afară PSD, dar va pierde multe voturi la alegerile din mai 2019 în ţările UE, pentru că îl ţin în braţe pe Drag-nea. Oamenii din acele ţări vor şti de ce nu vor vota cu socialiştii şi democraţii europeni, pentru că informaţia circulă rapid". El a menţionat că nu va ieşi din politică şi va participa la următoarele alegeri din partea unei construcţii politice care se va închega în următoarele două luni. Referitor la fos-ta formaţiune politică din care a făcut parte, Ivan a mai spus: "PSD are un limbaj dublu, şmecheresc, de colţul străzii, care nu mai păcăleşte pe nimeni pe plan extern, iar liderii social-democraţi din ţara noastră au pierdut încrederea partenerilor externi".

Cu toate criticile pe care Cătălin Ivan le-a adus grupului Socialiştilor şi Democraţilor europeni, Marian-Jean Marinescu, vicepreşedintele PPE, a declarat că gruparea de stânga a fost singura care a vorbit despre activarea articolului 7 din Tratatul UE cu privire la încălcarea statului de drept din ţara noastră, referirea fiind făcută imediat după ce Viorica Dăncilă a plecat de la Bruxelles.

"Există un regulament în Parlamentul European cu privire la statul de drept. Eu sunt împotriva blocării fondurilor, din cauza încălcării principiilor statului de drept. Nu poţi să pedepseşti cetăţenii pentru ce fac politicienii aflaţi la putere în ţară", a declarat Marian-Jean Marinescu.

Cert este că, în viitoarea componenţă a Parlamentului European, important va fi modul de poziţionare a liderilor din cadrul aceluiaşi grup politic. Totodată, de modul în care Legislativul european va reacţiona la provocările şi problemele cu care se confruntă Uniunea, va depinde credibilitatea instituţiei şi a tuturor structurilor de conducere executivă de la Bruxelles.