Eurostat: România, codaşă în UE la cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare

Cipru, România, Bulgaria şi Slovacia au fost, în anul 2006, ţările care au alocat cele mai puţine fonduri pentru cercetare&dezvoltare din rândul statelor membre ale Uniunii Europene, potrivit datelor prezentate ieri de Oficiul de Statistică al Comunităţii Europene (Eurostat). În anul 2006, Uniunea Europeană (UE 27) a alocat 1,84 procente din Produsul Intern Brut (PIB) pentru cercetare şi dezvoltare (R&D), acelaşi procent ca şi în 2005. De menţionat că, în 2000, procentul a fost de 1,86 procente din PIB. Potrivit Eurostat, în 2006 cheltuielile pentru cercetare&dezvoltare în UE 2007 s-au ridicat la peste 210 miliarde euro, comparativ cu 170 miliarde euro în 2000. Ţările care au alocat cel mai mare procent din PIB pentru cercetare au fost în ordine: Suedia (3,82 la sută din PIB), Finlanda (3,45 la sută), Germania (2,51 la sută), Austria (2,45 la sută) şi Danemarca (2,43 la sută). La polul opus, cel mai puţin au alocat pentru cercetare în 2006: Cipru (0,42 la sută din PIB), România (0,46 la sută), Bulgaria (0,48 la sută) şi Slovacia (0,49 la sută). Împreună, Germania (58 miliarde euro în 2006), Franţa (38 miliarde euro) şi Marea Britanie (32 miliarde euro), au alocat în anul 2006 aproximativ 60 la sută din cheltuielile totale ale UE 27 pentru cercetare şi dezvoltare. România a alocat 444 milioane euro pentru cercetare în 2006, comparativ cu 486 milioane euro în cazul Sloveniei, 900 milioane de euro în cazul Ungariei, 1,761 miliarde euro în cazul Cehiei şi 1,513 miliarde euro în cazul Poloniei.

În perioada cuprinsă între 2000 şi 2006, ţările care şi-au crescut cel mai mult cheltuielile pentru cercetare sunt Austria (de la 1,91 la 2,45 la sută din PIB), Estonia (0,61 la 1,14 la sută) şi Cehia (1,21 la 1,54 la sută). În cazul României, sumele pentru cercetare au crescut de la 0,37 la sută din PIB în 2000 la 0,46 la sută din PIB în 2006. În 2006, cercetătorii şi inginerii reprezentau 4,8 procente din forţa totală de muncă din UE 27. Cel mai mare procent de cercetători şi ingineri se găsea în Belgia (7,9 la sută din forţa de muncă), Irlanda (6,8 la sută), Finlanda (6,7 la sută), Suedia (6,5 la sută) şi Danemarca (6,0 la sută). Cel mai mic procent de cercetători şi ingineri se găsea în Portugalia (2,7 la sută), Bulgaria, Austria şi Slovacia (toate cu 3,0 la sută din forţa de muncă). În România, cercetătorii şi inginerii reprezentau în 2006 aproximativ 4,0 la sută din forţa de muncă. Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Cercetare, Radu Minea, aflat ieri în greva foamei în faţa intrării principale a Palatului Cotroceni, a declarat că va protesta cel puţin până miercuri, când alături de sindicaliştii din cercetare va picheta sediile Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, cât şi sediul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Cercetare a acuzat faptul că banii alocaţi cercetării "se deturnează către alte scopuri de ani buni". "Ştiu unde se duc banii. Mulţi se duc pe criterii clientelare, pe grupuri de interese către universităţi. Am câteva documente care să poată demonstra cum se cheltuie banii", a spus sindicalistul.