Anul trecut 43% din populaţia Uniunii Europene cu vârsta între 25 şi 34 de ani era absolventă de învăţământ superior, cu un punct procentual mai mult comparativ cu 2022, însă în rândul ţărilor membre, România este pe ultimul loc în condiţiile în care doar 23% din populaţia cu vârsta între 25 şi 34 de ani era absolventă de învăţământ superior, arată datele publicate luni de Eurostat.
Conform acestor date, 13 ţări UE îndeplinesc deja obiectivul fixat de UE pentru anul 2030, respectiv 45% din populaţia cu vârsta între 25 şi 34 de ani să fie absolventă de învăţământ superior. În frunte este Irlanda (unde 63% din populaţia totală cu vârsta între 25 şi 34 de ani este absolventă de învăţământ superior), urmată de Cipru (62%), Luxemburg (60%), Lituania (57%), Ţările de Jos (55%), Suedia (54%), Spania şi Franţa (ambele cu 52%), Belgia (50%), Danemarca (49%), Malta şi Polonia (ambele cu 46%) şi Letonia (45%).
În contrast, ţările membre cu cea mai mică pondere a absolvenţilor de facultate în populaţia cu vârsta între 25 şi 34 de ani sunt: România (23%), Ungaria (29%) şi Italia (31%), informează sursa.
În toate ţările membre UE, ponderea absolvenţilor de învăţământ superior este mai mare în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor, decalajul între sexe variind de la cinci puncte procentuale în cazul Germaniei şi până la o diferenţă de 24 de puncte procentuale în Estonia, Letonia şi Slovenia, conform sursei citate.
La nivelul întregii Uniuni Europene, femeile au atins deja ţinta fixată de UE pentru anul 2030, în condiţiile în care 45,1% din femeile cu vârsta între 25 şi 34 de ani au finalizat o formă de învăţământ superior încă din anul 2019. În 2023, această pondere a crescut la 48,8%, în timp ce în cazul bărbaţilor ponderea este de 37,6%, arată datele Eurostat.
Proporţia bărbaţilor absolvenţi de învăţământ superior a crescut în ultimii zece ani dar într-un ritm mai lent decât în cazul femeilor, astfel că decalajul între sexe a crescut în timp, ajungând la 11,2 puncte procentuale în 2023, faţă de unul de 10,3 puncte procentuale în 2013, conform aceleiaşi surse.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.05.2024, 17:46)
Este absolut normal,
in "Romania Educata"
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.05.2024, 09:30)
Nu numai cantitatea, dar si calitatea este o problema in cazul lor.
Nu numai ca sunt putini absolventi, dar muulti dintre ei sunt absolventi de facultati dubioase si fara o pregatire adecvata.
Oricum, incompetenta nu este un impediment pentru ei sau pentru clasa politica a Romaniei bine educate (ca si capul ei) deoarece la noi veniturile cresc repede si pentru oricine.
Tara, prin PSD, te vrea prost si bine platit.
2. Ar fi culmea
(mesaj trimis de anonim în data de 27.05.2024, 17:49)
Ar fi culmea, la ce nivel de trai avem, sa fim fruntasi la invatatura.
Educatia e direct proportionala cu bunastarea unei natii, facultatile nu se fac cu covrigi si apa rece... trebuie banutzu gros...
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.05.2024, 09:33)
Ti se pare ca nu e bunastare la noi? In Romania sunt mai multe masini de lux decat in Germania (prima economie a europei si a treia in lume)!
La noi bunastarea a venit cu multa nesimtire pentru ca bunastarea a ajuns acolo unde ar fi trebuit sa existe saracia si puscaria (la incompetenti si la hoti), in loc sa fie la cei corecti, seriosi, competenti si muncitori.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.05.2024, 20:17)
Dar suntem pe primul loc in UE la “doctori” in plagiat:-)…Functioneaza legea compensatiei:-)
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 28.05.2024, 00:19)
Acesta e un obiectiv prost care duce la nefericire și la migrație. Ar trebui sa mai reflectam dacă nu cumva o societate care are meseriași în toate domeniile este mai echilibrata și mai capabila sa se autosustina decât una plina de asa ziși intelectuali, școlarizați 3 ani pe repede înainte.