• Diferenţa între consumul statistic de 23 kg de pîine per cap de locuitor şi cel real de circa 170 kg provine din evaziune
Evaziunea fiscală din industria de morărit şi panificaţie este estimată la o valoare anuală de 4.800 miliarde de lei vechi (peste 137 milioane de euro). Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii, a declarat ieri, cu ocazia unei conferinţe de presă, că estimarea s-a bazat pe un studiu realizat de autorităţi în colaborare cu patronatul din sector.
Gheorghe Flutur a mai afirmat că în ţara noastră aproape 40% din cantitatea de pîine este produsă fără acte şi taxe. Acest lucru este lesne de observat dacă ne uităm la consumul anual de pîine, care în anul 1997 era de 2,3 milioane de tone, iar anul trecut a scăzut pînă la 0,5 milioane de tone. "Anul trecut, consumul de pîine pe cap de locuitor a fost de 23 kg, de aproape cinci ori mai mic decît în 1997, cînd a fost de 100 kg", a subliniat domnul Flutur. Ministrul a mai precizat că, în mod real, consumul de pîine anual pe cap de locuitor este de 170 de kilograme, diferenţa fiind practic producţie nefiscalizată.
În acest sens, ministrul Agriculturii a precizat că va promova o hotărîre de guvern cu privire la măsurile de combatere a evaziunii fiscale la cereale şi care urmează să fie aplicată începînd de anul viitor.
Astfel, măsurile de combatere a evaziunii fiscale vor urmări introducerea obligatorie a licenţierii spaţiilor de depozitare a grîului, dotarea cu contoare a morilor (pentru cunoaşterea exactă a cantităţilor de grîu procesate), solicitarea autorizării şi reautorizării tuturor brutăriilor, şi un proces de identificare al pîinii. Modalităţile de realizare a identificării urmează să fie decise în curînd şi fac referire la ambalare, etichetare sau ştanţare.
• Numai reducerea fiscalităţii poate diminua evaziunea
"Agentul economic care are autorizaţie nu înseamnă că respectă şi legea, în plus aceste metode de control nu vor fi eficiente atît timp cît verificările sînt făcute tot de vechile figuri", ne-a declarat Viorel Marin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Industriei de morărit şi Panificaţie - ANAMOB. În opinia domniei sale, singura măsură de eliminare a evaziunii din domeniu este reducerea fiscalităţii.
Front comun cu ANAMOB face şi ROMPAN, care consideră că reducerea fiscalităţii reprezintă măsura cea mai simplă şi corectă de reducere a evaziunii. "Aceste măsutri vor contribui la îndepărtarea evaziunii, dar nu în totalitate, poate cel mult la jumătate", ne-a declarat Aurel Popescu, preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit Panificaţie şi Produse Făinoase - ROMPAN.
Marile companii din sector au apreciat decizia autorităţilor referitoare la măsurile de combatere a evaziunii fiscale. După îndelungi discuţii avute la nivelul patronatului şi al consiliilor pe produs, reprezentanţii "Dobrogea Grup" susţin măsurile pe care ministrul agriculturii urmează să le promoveze. "Evaziunea din morărit şi panificaţie este foarte mare şi porneşte chiar din cîmp, lucru ce trebuie oprit", ne-a declarat Fotini Teodorescu, preşedintele "Dobrogea Grup".
"O relaxare fiscală în domeniul panificaţiei - este vorba despre scăderea TVA-ului- ar avea rezultate mult mai bune", ne-a spus George Frîncu, preşedintele "Vel Pitar".
Totodată domnia sa consideră că, în ţara noastră, problema este aplicarea defectuoasă a reglementărilor în vigoare. În opinia domnului Frîncu dacă făina nu ar fi produsă ilegal, nivelul evaziunii fiscale ar fi mult mai mic. "Făina este cea care generează evaziunea fiscală. Este mult mai uşor să se scadă evaziunea fiscală prin măsuri concentrate asupra morilor, al căror număr se ridică la 1200, decît asupra brutăriilor care sînt de şase ori mai numeroase", ne-a mai spus George Frîncu.
Evaziunea are un impact deosebit asupra brutarilor cinstiţi, pentru că pîinea produsă "la negru" este mai ieftină. La ora actuală, preţul pîinii la noi este de 5-6 ori mai mic decît în Uniunea Europeană, deşi preţurile materiei prime, combustibililor şi energiei sînt similare cu cele europene. În sectorul de morărit şi panificaţie activează peste 5.000 de agenţi economici şi doar puţin peste 200 se găsesc în forme organizate.