"Evoluţia proiectelor integrale SMART se va desfăşura gradat"

Reporter: Cum s-a dezvoltat regiunea în ultimul an?

Simion Creţu: Este prematură emiterea unei analize referitoare la progresul înregistrat în 2018, deoarece, fiind doar luna martie 2019 la momentul efectuării interviului, nu am primit încă toate datele statistice pentru 2018 care să ne ofere posibilitatea redării imaginii de ansamblu corecte a dezvoltării regionale.

Concret însă, vă putem transmite că, la nivelul regiunii, se văd investiţiile în clădiri de afaceri, modernizări realizate în oraşe, creşterea rezultatelor economico-financiare ale mediului de afaceri realizate în ultimii ani.

Evoluţia Regiunii Centru se află pe un trend ascendent, fiind evidentă la nivelul fiecărei localităţi urbane, fie că suntem cetăţeni ai Regiunii, fie turişti sau trecători.

Raportat la principalele domenii de investiţii finanţate prin POR 2014-2020 din mediul urban, derulate prin ADR Centru, redăm un sumar al rezultatelor obţinute pe o serie de indicatori luaţi în considerare în perioada 2013-2017:

Lungimea totală a străzilor orăşeneşti la nivelul Regiunii Centru s-a extins destul de puţin în perioada 2013-2017, cu 0,8% (de la 4298 km la 4333 km).

Numărul total de vehicule pentru transport public local de pasageri (autobuze şi microbuze, troleibuze) a crescut, în perioada 2013-2017, cu 12,5% (de la 655 la 737 de vehicule). În schimb, numărul total de pasageri transportaţi în transportul public local de pasageri a crescut cu aproape jumătate în aceeaşi perioadă, +47,3% (62798,9 mii pasageri).

- Lungimea drumurilor judeţene modernizate s-a extins cu două treimi în perioada 2013-2017, mai precis cu 68,1% (898 km, de la 1318 km la 2216 km). Lungimea drumurilor publice comunale modernizate s-a extins cu 72% (de la 328 km la 564 km).

Rata anuală de înnoire a flotei de autoturisme a crescut continuu, de la 0,5% în 2013 la 0,9% în 2017.

Ponderea gospodăriilor cu acces la internet la nivelul Regiunii Centru a crescut continuu, de la 49,5% în 2013 la 65,2% în 2017. De asemenea, ponderea persoanelor în vârstă de 16-74 ani care folosesc sau au folosit vreodată internetul a crescut de la 60,9% în 2013 la 73,2% în 2017.

- Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile la nivelul Regiunii Centru s-a extins cu 14,4%, în 2017 comparativ cu 2013, echivalentul a 12.98,5 km, observându-se o creştere continuă, ajungând la 10.325,2 km în 2017. Similar, populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă era cu 16% mai mare în 2017 comparativ cu 2013, echivalentul a 244.278 de persoane, ajungând la 1.769.226 persoane deservite în 2017.

- Accesul populaţiei la sistemul public de alimentare cu apă a crescut continuu în perioada 2013-2017, de la 64,7% din populaţia rezidentă la 75,9%.

O creştere mai vizibilă s-a observat în ce priveşte lungimea totală simplă a conductelor de canalizare care era în 2017 mai mare cu un sfert faţă de 2013 (25,8%, echivalentul la 1209,4 km), ajungând la 5897,9 km în 2017.

Prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 (POR 2007-2013), au fost realizate investiţii importante în infrastructura de educaţie din Regiunea Centru, astfel că s-au reabilitat/modernizat/dotat 77 de unităţi de învăţământ, observându-se o creştere continuă, de la 16 unităţi de învăţământ în 2013, la 27 de unităţi de învăţământ în 2014 şi apoi la 34 de unităţi de învăţământ în 2015.

În ce priveşte infrastructura de sănătate, menţionăm că, până la finalul anului 2015, s-au reabilitat şi modernizat, prin fonduri nerambursabile din POR 2007-2013, 24 unităţi medicale, la nivelul regiunii.

- În perioada 2013-2017 au continuat eforturile regionale în direcţia îmbunătăţirii infrastructurii tehnice în domeniul protecţiei mediului, a creşterii eficienţei energetice şi a combaterii schimbărilor climatice. Ca urmare a acestor eforturi se pot observa o serie de îmbunătăţiri ale principalilor indicatori specifici:

i) Valoarea anuală a investiţiilor din bugetul local pentru protecţia mediului au crescut de peste 3 ori;

ii) Numărul populaţiei conectate la sistemul de epurare a apelor uzate a crescut cu 21,5%, ajungând la 1,43 milioane persoane în anul 2017;

iii) Ponderea cantităţii de deşeuri menajere şi asimilabile valorificate din totalul celei colectate a crescut de la 37,5% în 2013 a 92,8% în 2016;

iv) Suprafaţa anuală a terenurilor pe care s-au efectuat regenerări forestiere artificiale a crescut cu 12,9%;

v) Suprafaţa totală a spaţiilor verzi în municipii şi oraşe s-a extins la nivelul regiunii cu 6,8%;

vi) Suprafaţa spaţiilor verzi/ locuitor în mediul urban s-a mărit de la 17,6 la 19,2m2/ locuitor.

- Sectorul turismului şi punerea în valoare a patrimoniului cultural au beneficiat, în perioada 2014-2017, de o atenţie sporită şi investiţii importante, inclusiv prin programe şi linii de finanţare nerambursabile dedicate. Rezultatele acestor eforturi, reflectate în evoluţia indicatorilor specifici, sunt îmbucurătoare, însă sunt necesare, în continuare, investiţii în infrastructura de turism, conservarea şi prezervarea patrimoniului natural şi cultural:

1. Valoarea totală a proiectelor de modernizare a infrastructurii de primire şi de agrement derulate prin POR 2007-2013 însumează 346,8 milioane lei;

2. Valoarea proiectelor de restaurare a patrimoniului cultural contractate prin POR 2007-2013 şi POR 2014-2020 se apropie de 175 milioane lei;

3. Valoarea proiectelor ce vizează modernizarea staţiunilor turistice contractate prin POR 2014-2020 depăşeşte suma de 26 milioane lei;

4. Promovarea potenţialului turistic a beneficiat de o alocare financiară de 47,4 milioane lei prin POR 2007-2013;

5. Capacitatea de cazare turistică existentă la nivelul Regiunii Centru a crescut cu 23,5%;

6. Densitatea unităţilor de cazare a crescut de la 4,8 la 6,9 unităţi/ 100 km2;

7. Atât numărul de sosiri ale turiştilor cât şi numărul de înnoptări ale turiştilor în unităţile de primire turistică au crescut de 1,5 ori;

8. Numărul de turişti la 100 locuitori a crescut de la 78,9 turişti/100 locuitori la 122,7 turişti/100 locuitori;

9. Indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică în funcţiune s-a îmbunătăţit de la 22,4% în 2013 la 27,5% în 2017.

- În acelaşi timp, s-a înregistrat şi un declin demografic sever şi îmbătrânirea populaţiei, cu toate implicaţiile acestora asupra sistemului de sănătate, asistenţă socială, educaţie, economie. În ultimele două decenii şi jumătate, populaţia regiunii s-a redus cu 18,3% (de la 2.860.490 de persoane în 1990 la 2.329.924 de persoane în 2017), înregistrând unul din cele mai severe ritmuri de declin. În mediul urban, populaţia a scăzut cu -22,78%, urbanul pierzând aproape 400.000 locuitori, în 2017 comparativ cu 1990, (de la 60,5% în 1990 la 57,3% în 2017), iar în cel rural cu -12,0% (deşi se observă o creştere a ponderii de la 39,5% în 1990 la 42,68% în 2017). Potrivit prognozelor demografilor, la orizontul anului 2060 Regiunea Centru ar putea pierde 23,2% din populaţia existentă în anul 2015, valori sub cele la nivel naţional (-30,5%). La nivel de judeţ, cele mari scăderi ale populaţiei în 2060, peste media regională, sunt prognozate în judeţele Alba cu -38,3%, Covasna cu -29,4%, Mureş cu -26,5% şi Harghita cu -25,6%.

Reporter: Ce proiecte de tip SMART se află în aprobare/derulare?

Simion Creţu: "Un oraş Smart" (inteligent) însemnă un oraş mai inclusiv şi care creează oportunităţi egale pentru toţi. Smart şi tehnologizat înseamnă "mai educat, mai sănătos, mai puţin costisitor, mai implicat în tot ceea ce înseamnă procesul de administraţie publică, mai multe oportunităţi pentru mediul de afaceri şi cetăţean, beneficii care se traduc pe îmbunătăţirea calităţii vieţii - o interacţiune mai uşoară şi prietenoasă a oamenilor cu oraşul, cu mediul, cu semenii şi orientat către un viitor susţinut de tehnologii inteligente integrate". În acest caz, putem afirma că toate proiectele au o componentă smart şi inovativă, deoarece prin proiectele finanţate prin POR 2014-2020 se solicită fonduri pentru soluţii tehnologice de ultimă oră, se implementează proceduri de producţie sau modernizare cu echipamente de ultimă generaţie, prin care se urmăreşte îmbunătăţirea comunicării dintre părţile public - privat implicate, implicarea cetăţenilor şi obţinerea unui feed-back pozitiv, atât la locul de muncă, cât şi în procesul administrativ de dezvoltare al unui oraş.

Însă proiecte exclusiv de tip SMART, inovative, cu soluţii de tip pionierat, nu se regăsesc în acest moment nici în lista de proiecte eligibile pentru finanţare, nici în necesităţile identificate de către cetăţeni sau de administraţia publică locală ca fiind prioritare pentru un nivel de trai mai bun şi o comunitate concentrată doar pe tehnologii inteligente. Dacă faceţi referire doar la conceptul de "Smart City", acesta este mai degrabă un proces continuu care se va desfăşura pentru cetăţean şi împreună cu acesta şi care îşi propune să transforme fiecare oraş într-o comunitate cu un nivel de trai cât mai ridicat, din toate punctele de vedere. Însă evoluţia pentru proiecte integrale SMART se va desfăşura gradat, momentan fiind acoperite mai mult nevoile funcţionale de tip parcări inteligente, un aer urban mai curat, colectarea selectivă de deşeuri, mijloace de transport inteligente. Drumul pentru pentru a atinge ceea ce este definit ca "Smart City" are un parcurs de cel puţin câţiva ani, deoarece un "Smart City" reprezintă un compediu de soluţii şi tehnologii bazate pe IT&C care, aplicate la nivel local şi regional, pot transforma comunităţi în oraşe inteligente, cu acces liber la produse şi servicii de calitate, cu sisteme de sănătate şi educaţie moderne şi cu administraţii publice transparente, care guvernează pentru cetăţean şi împreună cu acesta.

Reporter: Ce sumă a fost alocată din bugetul 2014-2020 regiunii pe care o reprezentaţi?

Simion Creţu: Prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Regiunea Centru are alocată suma de 697,29 milioane euro din FEDR, la care se adaugă 139,03 milioane euro - contrapartida naţională pentru întreaga perioadă de programare. Acest buget nu are defalcări anuale.

Reporter: În ce proporţie proiectele derulate din bugetul 2014-2020 se axează pe segmentul "smart"?

Simion Creţu: Pornind iniţial cu 12 axe, bugetul POR 2014-2020 a fost recent completat până la Axa 15. Punctual, prin aceste axe şi din bugetul POR 2014-2020, la nivelul României se finanţează proiectele ce vizează investiţii în modernizarea, îmbunătăţirea şi promovarea transferului tehnologic, a competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon, sprijinirea dezvoltării urbane durabile, regenerarea urbană şi a patrimoniului cultural, infrastructură de transport rutier, valorificarea potenţialului turistic, infrastructură sanitară şi socială, comunităţi marginalizate, infrastructura educaţională, în cadastru şi în regenerarea oraşelor mici şi mijlocii.

După cum afirmam şi la întrebarea anterioară, toate proiectele aduc soluţii moderne în implementare. În cazul transferului tehnologic, prin Axa prioritară 1, se finanţează activităţile de transfer tehnologic, respectiv pentru linii de producţie, soluţii IT, procese de cercetare-dezvoltare, implementate în parteneriat cu unităţi de cercetare-inovare acreditate.

Reporter: Ce planuri are Agenţia pe termen scurt, mediu şi lung?

Simion Creţu: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru rămâne fidelă şi consecventă în misiunea sa, şi anume ca, prin activităţile derulate, să valorifice oportunităţile de dezvoltare inteligentă, să susţină şi să contribuie la îmbunătăţirea nivelului de trai şi de informare al cetăţenilor. Pentru a ne atinge aceste obiective vom continua activitatea de implementare transparentă şi echidistantă a fondurilor derulate prin Programul Operaţional Regional 2014-2020 în cele şase judeţe ale Regiunii Centru. Vom susţine, participa şi ne vom implica în evenimentele şi proiectele locale, regionale, naţionale şi internaţionale care promovează imaginea regiunii, care susţin egalitatea de şanse a cetăţenilor, informarea lor în ceea ce priveşte oportunităţile şi drepturile pe care le au, în dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv, în atragerea unor noi investitori şi în dezvoltarea regiunii. Discutăm direct sau furnizăm informaţii telefonic sau electronic, organizăm evenimente sau susţinem evenimentele organizate de către alte entităţi, pentru cei ce doresc să afle mai multe despre fondurile nerambursabile existente la nivelul regiunii, prin care se pot dezvolta sau pe care le-au atras autorităţile publice locale pentru a dezvolta o unitate administrativ teritorială. În măsura în care avem un cuvânt de spus, susţinem la nivel naţional nevoia de a se dezvolta infrastructura rutieră şi feroviară, turismul şi valorificarea optimă a resurselor naturale ale Regiunii Centru, pentru a putea îmbunătăţii nivelul de trai al cetăţenilor, pentru a atrage noi investiţii, pentru a îmbunătăţi resursele investitorilor locali şi străini din regiune. Oamenilor de afaceri le stăm la dispoziţie atât prin finanţările derulate prin POR care generează noi locuri de muncă, dar şi prin serviciul de identificare a unor parteneri internaţionali de afaceri cu care să colaboreze.

Reporter: Care este gradul de absorbţie, la nivel regional, a fondurilor alocate din bugetul în curs şi care este valoarea fondurilor UE atrase în 2018?

Simion Creţu: La data de 21.02.2019, situaţia proiectelor depuse în cadrul POR 2014-2020, la nivelul Regiunii Centru, a înregistrat următoarele rezultate - 1.323 proiecte depuse, cu o valoare totală solicitată de 1.847,04 mil. euro, din care:

- 253 proiecte se află în selecţie (conformitate şi eligibilitate, evaluare tehnică şi financiară, vizită la faţa locului), cu o valoare totală a sumei solicitate de 632,22 milioane euro;

- 42 proiecte în precontractare (analiză documente la OI şi avizare contracte la AMPOR), cu o valoare totală a sumei solicitate de 76,50 milioane euro;

- 543 proiecte sunt contractate, cu o valoare a sumei solicitate de 607,38 milioane euro.

Pentru a vorbi de absorbţie ne raportăm la fondurile decontate, plătite beneficiarilor. Acestea sunt exprimate în lei deoarece şi valorile contractelor de finanţare sunt semnate în lei, la un curs valutar menţionat, pentru fiecare axă, în ghidul specific de finanţare cuprins în cele 47 de apeluri lansate în perioada 2016-2018.

Până la data de 21.02.2019 au fost depuse la ADR Centru un număr de 1.011 cereri de prefinanţare/plată/rambursare, în valoare de 540.036.056,33 lei, din care:

- 111 sunt în verificare, cu valoare de 54.008.594,44 lei;

- 871 sunt transmise la AM, în valoare de 453.088.844,74 lei (din care 735 plătite, în valoare de 385.438.530,18 lei).

Reporter: Ce proiecte sunt în des-făşurare şi care sunt proiectele prioritare?

Simion Creţu: Prioritare sunt considerate toate proiectele din punct de vedere al implementării. Însă, impactul masiv regional înregistrat pentru economie şi viaţa cetăţenilor stabileşte o listă a unor proiecte mai importante şi cu un buget mult mai mare decât celelalte. Vorbim, astfel, de proiectele de reabilitare a drumurilor judeţene şi interjudeţene finanţate prin Axa 6, dezvoltarea oraşelor realizată prin proiectele contractate prin Axa 4, de economiile aduse la bugetul local şi al instituţiilor publice de tip spitale, şcoli, jandarmerii, blocuri de locuinţe, finanţate prin Axa 3 de eficienţă energetică.

Reporter: Cum apreciaţi legislaţia din domeniu şi ce lipsuri are aceasta?

Simion Creţu: În ceea ce priveşte procedurile de lucru dintre ADR Centru şi beneficiari în implementarea proiectelor, acestea sunt clare şi feed-back-ul beneficiarilor este pozitiv, referitor la modul de colaborare pentru susţinerea implementării proiectelor. Considerăm în continuare că unele probleme în implementarea proiectelor se vor datora, ca şi în perioada precedentă 2007-2013, abordării necorespunzătoare a aspectelor privind achiziţiile publice. Dar suntem siguri că fiecare beneficiar va respecta legea, va încerca să se încadreze în timp, ne vor solicita puncte de vedere şi vom încerca să clarificăm cât mai multe aspecte, în aşa fel încât să facilităm procesul de implementare al unui proiect. Pe de altă parte, am realizat o centralizare a problematicii apărute în procesul de pregătire a cererilor de finanţare, referitoare la regimul proprietăţii şi al eligibilităţii cheltuielilor şi am menţinut o corespondenţă activă cu AMPOR pentru soluţionarea problemelor sau pentru simplificarea procedurilor, unde a fost posibil.

Reporter: Care este problematica sectorului?

Simion Creţu: Din punctul de vedere al implementării proiectelor cu finanţare Regio 2014-2020, pe lângă o întârziere clară a lansării şi contractării proiectelor, aspecte care nu ţin de activitatea ADR Centru, nu există o stare avansată de derulare a proiectelor derulate de către autorităţi, care au proceduri complexe de achiziţii publice de derulat şi anumite criterii de respectat. Ca de obicei, mediul privat de afaceri şi proiectele lor se mişcă foarte repede şi aici, nevoia de finanţare acoperită acum prin contractarea proiectelor a generat deja şi proiecte finalizate.

Raportându-ne la perioada 2007-2013, principalele probleme identificate la proiectele depuse spre finanţare prin Programul Operaţional Regional, au fost:

- Întârzieri în derularea procedurilor de achiziţii şi încheierea contractelor,

- Modificări ale proiectelor tehnice datorate neconcordanţelor cu realitatea din teren,

- Întârzieri în execuţie datorate neînţelegerilor dintre firma de construcţii şi proiectant respectiv beneficiar.

Pentru actuala perioadă de finanţare, 2014-2020, principalele probleme pe care le putem menţiona pentru etapele derulate din implementarea programului sunt întârzierile datorate lansărilor tardive a depunerilor de proiecte pe axe şi priorităţi. În plus, încă intervin şi probleme generate de regimul de proprietate, pentru proiectele din sectorul public.

Reporter: Care credeţi că ar fi soluţiile pentru rezolvarea acestora?

Simion Creţu: Pe parcursul implementării POR 2007-2013, au fost adoptate o serie de măsuri pentru fluidizarea programului. Au existat unele întârzieri în ceea ce priveşte graficul de lucrări ce trebuie executat de către constructori, însă beneficiarii au recuperat o mare parte din decalaje. Acestea au fost remediate fie prin recuperarea întârzierilor semnalate, fie prin prelungirea perioadei de implementare si implicit a duratei de execuţie a lucrărilor, fie prelungirea perioadei contractelor de finanţare. ADR Centru a coordonat mai multe reuniuni de lucru cu beneficiarii de finanţare şi constructori, pentru fluidizarea blocajelor de lucru.

În ceea ce priveşte licitaţiile, datorită modificărilor legislative aduse ultima dată în 2016, în domeniul achiziţiilor publice, în special prin stabilirea termenului maxim de 14 zile în care ANAP va emite acceptul asupra unei documentaţii depuse în Sistemul Electronic de achiziţii, denumit SICAP, s-a încercat soluţionarea acestor probleme prin accelerarea procedurii de atribuire. Din păcate, există încă blocaje şi disfuncţionalităţi, semnalate de partenerii noştri şi de către autorităţile contractante care derulează proceduri de atribuire. În principal, aceste blocaje apar ca urmare a faptului că, la nivel naţional, nicio autoritate nu răspunde în mod unitar şi predictibil la întrebările operatorilor sau ale autorităţilor contractante, apărând astfel interpretări aleatorii ale legii, iar răspunsurile nu au caracter obligatoriu pentru toate părţile implicate în procesul de achiziţii, nici pentru autorităţile cu rol de control. Încă există cazuri de nerespectare a termenelor limită de răspuns pentru verificarea documentaţiilor de atribuire şi s-au adâncit neconcordanţele în procedurile de achiziţie directă, existând inclusiv diferenţe între cerinţele legale şi facilităţile efective oferite de sistemul electronic SICAp. Astfel, modul cum se derulează proiectele, bazat pe procedurile de achiziţii publice, are în continuare de suferit. În ceea ce priveşte întârzierile lansărilor, respectarea unui calendar şi funcţionalitatea deplină a sistemului electronic MySMIS ar putea accelera procesul de depunere, contractare, implementare proiecte şi absorbţie fonduri.

Reporter: Mulţumesc!

(Interviu preluat din revista BURSA Construcţiilor)