EVOLUŢII ÎN PIAŢA MUNCII SUB EFECTUL PANDEMIEI CHINEZEŞTI (I) Paradoxal, şomajul nu a crescut în starea de urgenţă

Cum era de aşteptat, situaţia economiei s-a deteriorat în trimestrul I 2020, dar nu semnificativ, întrucât restricţiile introduse de guvernul României şi guvernele altor state în planul sănătăţii publice au influenţat gradual economia noastră. Şocul extern, cauzat de măsurile guvernelor străine, a început să aibă impact în economia noastră începând cu a doua jumătate a lunii februarie, iar influenţa măsurilor administrative luate pe plan intern s-au resimţit preponderent din a doua jumătate a lunii martie. Au fost 2 luni de funcţionare relativ "normală" a economiei şi de abia spre sfârşitul lunii martie s-au accentuat efectele negative. Aceasta este imaginea generală ce explică creşterea economică de + 0,3% din trimestrul I faţă de trimestrul IV al anului 2019. Datele cu privire la cifra de afaceri din industrie, sectorul terţiar şi din agricultură oferă o imagine apropiată de realitate şi explică ce s-a întâmplat în economie în trimestrul I 2020.

Cifra de afaceri în industrie (veniturile încasate din activitatea de bază) pe tot trimestru I 2020 a fost cu 0,1% mai mică decât în trimestrul I 2019.

În luna ianuarie 2020 cifra de afaceri a fost de +6,3% peste ianuarie 2019, în februarie de +3% faţă de februarie 2019, iar în martie 2020 - 8,3% comparativ cu luna corespunzătoare a anului 2019.

Industria extractivă, iar în cadrul acesteia extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale şi extracţia minereurilor metalifere au avut cifra de afaceri cea mai scăzută (81% faţă de trim I 2019). Industria prelucrătoare a fost pe plus (+0,6%), cu 2 luni pozitive (ianuarie +7% şi februarie + 3,9%) scăderea survenind tot în luna martie 2020 (-8% faţă de martie 2019). Creşteri s-au înregistrat în fabricarea altor mijloace de transport (vehicule tractate manual) cu un plus de 35,7%, industria farmaceutica (21,5%), cum era de aşteptat, industria alimentară (14,3%), fabricarea băuturilor (10,6%), fabricarea produselor textile (+14,2%), fabricarea calculatoarelor (+4%), echipamente electrice (+0,5%), produse chimice (+2,8%), mase plastice (+3,3%) reparaţii - şi întreţinere instalaţii, maşini şi echipamente (+36,3%). O parte din industria uşoară, cum sunt cum sunt industria de îmbrăcăminte, finisarea pielor, a înregistrat un recul puternic, dar declinul începuse încă de anul trecut, aşa încât pandemia a amplificat situaţia pe fondul deteriorării cererii externe şi interne. La acestea s-au adăugat fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, precum şi industria auto. Cea din urma traverseaza o criza cu caracter temporar. Cu toate acestea este posibil că în industria auto criza să reapară, sub impactul evoluţiilor tehnologice. Acest lucru ar trebui să pună în gardă firmele romaneşti şi guvernul pentru a pregăti o strategie de adaptare în productei şi pe latura pregătirii forţei de muncă.

Situaţia comezilor primite în indus­tria manufacturieră pe plan intern şi extern nu s-a deteriorat semnificativ cum se anticipa. Scăderile au început să apară în luna martie în industria uşoară, despre care am menţionat că se află în declin din anul 2019, metalurgie şi construcţii metalice, mijloace de transport, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, industria bunurilor intermediare şi de capital.

Cifra de afaceri în serviciile prestate populaţiei s-a ajustat negativ, cu precădere în luna martie. Sectorul turistic a avut cel mai mult de suferit, la nivelul operatorilor şi al hotelurilor, cu scaderi dramatice (calculate în tabel faţă de anul de bază 2005, scăderea în martie 2020 în turism comparativ cu martie 2019 este mult mai drastică, adică de aprox.65%).

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) s-a majorat cu 7,5% că serie ajustată. Cum era de aşteptat, vânzările de produse alimentare s-au majorat (12,5% trim I 2020 fata de trim I 2019), în timp ce vânzările de produse nealimentare şi carburanţi, desi sunt mai mari decât în trimestrul I 2019, au început să scadă. Cei mai afectaţi sunt comercianţii de textile, îmbrăcăminte, încălţăminte şi articole din piele, precum şi cei specializaţi în vânzarea bunurilor de folosinţă îndelungată.

Sub efectul comenzilor şi al climei relativ favorabile, în sectorul de construcţii activitatea nu s-a întrerupt. O scădere s-a înregistrat la reparaţii capitale. Lucrările din infrastructură au crescut peste nivelul din 2019 (construcţii inginereşti). Se remarcă o creştere semnificativă a lucrărilor la clădiri rezidenţiale. Este posibil că în şantierele private finanţarea să nu fi fost întreruptă. Totodată, lucrările au continuat la reabilitarea termică a clădirilor tip condominium unde finanţarea este publică.

Dacă lucrările din construcţii au continuat, industria materialelor de construcţii a funcţionat. Din păcate nu avem informaţii detaliate, decât pentru câteva companii.

Sectorul agricol nu a fost afectat de măsuri restrictive. Avem date statistice care arată că s-au însămânţat 4,4 mil ha până în 7 mai 2020 (aprox.73% din suprafaţă).

Datele prezentate, respectiv evoluţia cifrei de afaceri (vânzări din activitatea principală) şi a comenzilor din industria prelucrătoare, precum şi cifra de afaceri din sectorul terţiar oferă un indiciu cu privire la şansele firmelor de a-şi relua activitatea pe o bază relativ sustenabilă odată cu eliminarea restricţiilor în luna mai 2020 atât în ţară, cât şi în spaţiul comunitar, unde firmele româneşti au principalele canale de vânzări. De asemenea, aceste date oferă şansa de a analiza evoluţia probabilă a cererii de forţă de muncă la nivel agregat şi pe sectoare odată ce restricţiile în economia românească şi la nivel comunitar încetează în totalitate. Reluarea activităţii este posibilă în firmele mijlocii şi mari care şi-au constituit rezerve şi au comenzi şi mai puţin probabilă în microfirme şi firme mici, mai cu seamă în cele care nu şi-au constituit rezerve şi profiturile sunt mici, întrucât în mai - iunie problemele de cash flow se vor agrava. Multe microintreprinderi şi firme mici au absorbit o parte semnificativă din forţa de muncă locală. Doar o parte dintre acestea îşi vor relua activitatea, în măsura în care vor trece mai uşor peste problemele de cash flow, cauzat de decalajul dintre plăţi şi încasări.