EXCLUSIV: CONFLICT ÎNTRE STRUCTURILE STATULUI, PE BANII PENTRU INUNDAŢII Chiar în timpul anchetei parlamentare, neregulile au continuat

• După ce au primit contractele de la stat, unele firme private au apelat la o altă societate a statului să facă lucrările, prin subcontractare

• În timp ce parlamentarii finalizau raportul de control cu privire la neregulile din atribuirea contractelor pentru irigaţii, instituţia controlată - ANIF - atribuia, fără licitaţii, alte contracte publice pentru refacerea zonelor inundate

O nouă afacere dubioasă cu lucrări publice pentru îndepărtarea efectelor calamităţilor naturale s-a parafat recent, la aceeaşi instituţie publică, chiar în timpul în care aceasta era controlată de o comisie parlamentară, tocmai pentru astfel de practici netransparente de cheltuire a banilor publici.

Cazul relatat acum de ziarul BURSA l-a şocat inclusiv pe şeful comisiei parlamentare, Valeriu Tabără, care ne-a declarat uimit: "Este incredibil ce se petrece!".

Uimirea este cu atât mai mare cu cât noile contracte sunt de valori mai mari decât cele controlate de parlamentari.

Această problemă a fost sesizată de cealaltă instituţie a statului cu responsabilităţi în îmbunătăţiri funciare (irigaţii, inundaţii) - Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF).

SNIF susţine că va depune, săptămâna viitoare, un memoriu la Preşedinţie, Guvern şi Parlament, acuzând Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) că a atribuit, fără licitaţie, mai multe lucrări de reparaţii în urma inundaţiilor din primăvara acestui an.

Directorul general al SNIF, Eugen Viorel, ne-a declarat: "Suntem nemulţumiţi de faptul că, în urma inundaţiilor din primăvara acestui an, invocând situaţia de urgenţă, ANIF a atribuit, prin sucursale, lucrări de reparaţii unor firme private, în condiţiile în care societatea noastră, de stat, avea nevoie de contracte pentru a-şi îmbunătăţi situaţia financiară".

Directorul general al SNIF a susţinut că după ce lucrările de reparaţii au fost atribuite, mai multe firme private au contactat SNIF pentru a-l angaja ca subcontractor: "Unele firme private au negociat cu ANIF, spre exemplu, ca metrul pătrat de excavaţie să coste 9,7 lei, iar nouă ne-au propus să efectuăm lucrarea cu 5,4 lei, iar în unele cazuri şi cu 4,7 lei. Nu am acceptat, până la acest moment, nicio înţelegere de acest gen".

Surse apropriate sectorului susţin că, în alte situaţii, unele firme care ar fi primit lucrările, şi care ar fi negociat ca, spre exemplu, un metru pătrat la lucrările de terasament să coste 7 lei, ar fi apelat la SNIF să execute aceste lucrări cu doar 3 lei.

Explicaţia găsită de sursele noastre este că unele dintre societăţi nu dispun de toată logistica necesară ca să execute aceste lucrări şi tocmai de aceea se văd nevoite să apeleaze la SNIF, ca subcontractant.

Sursele noastre mai dezvăluie că într-o localitate din vestul ţării ce a fost afectată de inundaţii, firma care ar fi câştigat lucrările ar fi decolmatat nişte canale, însă nu ar fi efectuat şi lucrările pentru protecţia localităţii: "Este anormal ce se întâmplă, dacă ţinem cont de faptul că SNIF se află în administrare specială tocmai din pricina multiplelor problemele financiare pe care le are, orice lucrare fiind deosebit de importantă pentru societate".

• Directorul ANIF: "Au fost respectate toate procedurile în vigoare"

Contactat de BURSA, directorul general al ANIF, Cornel Popa, susţine că nu există nicio problemă în privinţa acestor lucrări de reparaţii. Cornel Popa ne-a explicat: "Am primit toate avizele necesare de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) şi în baza acestora, fiind vorba despre o situaţie de urgenţă, noi am dat dispoziţie sucursalelor să înceapă procedurile necesare pentru atribuirea lucrărilor. Nu s-au organizat licitaţii tocmai din cauză că a fost o situaţie de urgenţă şi subliniez că nicio lucrare nu a plecat de la ANIF fără să fi avut în spate documentaţia ISU".

Cornel Popa ne-a precizat că aceste lucrări au costat circa 6,49 milioane de lei (aproximativ 1,5 milioane de euro), banii fiind atribuiţi pentru doisprezece sucursale, cu respectarea tuturor procedurilor în vigoare.

Întrebat despre nemulţumirile de la SNIF, Cornel Popa a declarat: "SNIF nu poate să participe la licitaţii din cauza problemelor financiare, însă are posibilitatea să se înţeleagă cu firmele câştigătoare şi să lucreze ca subcontractor".

Sucursalele ANIF nu au personalitate juridică, deci nu sunt ordonatori de credite, însă Cornel Popa spune că derogarea pentru ca acestea să poate atribui lucrări a fost dată de către Consiliul de Administraţie, în urmă cu trei ani.

• Preşedintele ANIF: "Eu ştiu că banii au fost acordaţi pentru facturile restante"

Preşedintele Consiliul de Administraţie al ANIF, Valentin Apostol, (şeful direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii) susţine că banii ce au fost alocaţi la începutul anului, la momentul inundaţiilor, au fost pentru datoriile la energia electrică şi pentru alte facturi restante: "Eu nu ştiu dacă cu aceşti bani, care s-au dat la începutul anului pentru sucursale, s-au executat şi lucrări de reparaţii. Atunci, când au fost inundaţiile, eu ştiu că sumele au fost alocate pentru datoriile la energia electrică şi pentru alte facturi restante. Nu spun că nu s-ar fi făcut şi aceste lucrări, dar cine ar fi mutat, în luna ianuarie, când au fost minus 20 de grade, o lopată de pământ?"

Valentin Apostol ne-a mai precizat că, acum, există o deschidere de finanţare pentru 14,2 milioane lei, banii urmând să ajungă la ANIF peste o săptămână.

Surse apropriate instituţiei susţin că la sfârşitul săptămânii trecute, au avut loc schimbări la nivelul consiliului de administraţie al ANIF. În urma schimbărilor, Valentin Apostol a devenit membru al Consiliului de Administraţie, echipei de conducere alăturându-se şi fostul director al ANIF, Ioan Nastea.

Ziarul BURSA a relatat, în exclusivitate, la acel moment, că staţiile de pompare rămăseseră în pană de curent din pricina unor datorii, sudul ţării fiind în pericol, în condiţiile în care bugetul pe 2010 al Administraţiei nu fusese aprobat.

Deşi aparent declaraţiile directorului şi al preşedintelui C.A. al ANIF par contradictorii, sunt voci care susţin scenariul că staţiile de curent nu ar fi fost lăsate întâmplător să ajungă în pană de electricitate în mijlocul indundaţiilor , ci tocmai pentru a justifica necesitatea unei intervenţii de urgenţă.

• Tabără: "Este incredibil ce se petrece"

Contactat de ziarul BURSA pentru a comenta această situaţie, Valeriu Tabără, preşedintele Comisiei parlamentare de anchetă pe problema sectorului de îmbunătăţiri funciare, a susţinut că nu ştia de faptul că Administraţia a încredinţat, fără licitaţie, lucrări de reparaţii în urma inundaţiilor din primăvara aceastui an. "Eu nu mai înţeleg nimic, este incredibil ce se petrece", ne-a spus Tabără, care a precizat că va analiza acest caz.

Declaraţia sa vine în contextul în care Comisia parlamentară de anchetă, a semnalat în raportul înaintat Parchetului, DNA, IGP, Curţii de Conturi şi altor instituţii ale statului, faptul că ANIF a mai atribuit, în 2008, fără licitaţie, lucrări de reparaţii pentru infrastructura de irigat. În vara acelui an a fost vorba de secetă, iar lucrările au fost încredinţate fără licitaţie, tot invocându-se situaţia de urgenţă.

Din raportul Comisiei de anchetă, obţinut de ziarul BURSA, reiese că atunci mai multe societăţi cu au primit pentru lucrări suma de 5,1 milioane lei, nu au îndeplinit condiţiile prevăzute în caietele de sarcini.

Potrivit raportului, societăţile câştigătoare au executat lucrări "sub diverse forme mascate de asociere, subcontractor, închiriere", cu utilajele SNIF (n.r. societate care nu a putut participa la licitaţie din cauza datoriilor la bugetul de stat).

În urma afacerii, marea majoritate a sucursalelor companiei de stat au lucrat în pierdere, doar două înregistrând profit. Dar rezultatul anchetei nu i-a impresionat pe cei responsabili, care nu numai că au continuat practica atribuirii fără licitaţiei, dar au crescut şi miza, de la 5,1 milioane, la 6,49 milioane de lei...