Delta Dunării nu este doar un paradis natural, ci şi un infern al celor care deţin locuinţe pe pământuri asupra cărora nu au niciun drept de proprietate.
Chiar în inima Deltei, în comunele Maliuc, Crişan şi Pardina, renumite pentru pitorescul lor peisaj, câteva zeci de hectare de teren din domeniul public al statului sunt, în prezent, ocupate de construcţii aflate în proprietatea privată a sute de familii.
Deşi pare uluitor, de mai bine de douăzeci de ani, problema juridică a terenurilor statului de pe meleagurile tulcene a rămas nerezolvată de autorităţi şi continuă să dea bătăi de cap atât administraţiei, cât şi localnicilor.
• Cum s-a ajuns aici
Comunele Maliuc, Crişan şi Pardina au fost lovite de inundaţii în anii `70 şi `74.
Autorităţile de la acea vreme au decis strămutarea urgentă a sinistraţilor şi construcţia, ca areal de refugiu, a şase platforme de teren, îndiguite, în perimetrul administrativ al comunele calamitate şi în satele componente: Maliuc, Gorgova, Crişan, Mila 23 şi Pardina (două platforme).
După ce au fost construite pe terasamente mai înalte, cu lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor, platformele statului au trecut în administrarea Oficiului de Gospodărire a Apelor Tulcea.
Din 1980, în baza deciziilor organelor administrative tulcene, amplasamentul platformelor a fost împărţit în loturi, iar parcelele au fost alocate localnicilor pentru construcţia de noi locuinţe.
Cum oamenii se aflau într-o situaţie disperată, operaţiunea a fost încununată de succes, foarte multe persoane fizice şi juridice ridicându-şi noi construcţii civile.
Oamenii nu aveau de unde să ştie că vor avea de suferit pentru că, la acea vreme, nu exista o legislaţie care să reglementeze dreptul de proprietate asupra terenului (platformele aparţinând statului).
După Revoluţie, platformele de teren - pe care stau şi în zilele noastre casele oamenilor - au rămas tot ale statului (în domeniul public) în gestiunea Administraţiei Naţionale "Apele Române" (ANAR).
• Casele tulcenilor, pe terenurile statului
Locuitorii Deltei au ajuns, astfel, proprietari pe casele lor, nu şi pe terenurile de sub acestea, pe care le utilizează, inevitabil, în fiecare zi.
Avocatul Zeno Sustac, expert în drept comercial, arbitru al Curţii Internaţionale de Arbitraj, ne-a explicat: "Este o situaţie de-a dreptul deranjantă pentru cei care, de cîteva zeci de ani, îşi au amplasate locuinţele pe terenurile din domeniul public al statului. Problema acestor persoane ar fi trebuit clarificată de foarte multă vreme, întrucât situaţia juridică, de ansamblu, a proprietăţilor lor este una incertă.
Tulcenii despre care vorbim, dacă doresc, pot să-şi valorifice casele (n.r. - să le vândă, să le închirieze sau să le lase în moştenire), nu însă şi terenurile, asupra cărora nu au titlu de proprietate. Fiind terenuri din domeniul public al statului, acestea sunt, conform Constituţiei, inalienabile şi insesizabile, deci nu pot fi înstrăinate. Dacă, totuşi, o persoană decide să-şi vândă casa şi găseşte un cumpărător dispus să o cumpere fără teren - ceea ce eeste greu de crezut - atunci va obţine un preţ net inferior unei tranzacţii normale".
• O problemă întreţinută artificial?
Sunt voci care susţin că unora dintre decidenţi, atraşi de mirajul Deltei, le-ar fi convenit de minune incertitudinea juridică a suprafeţelor de teren ale statului, speculând astfel nişa creată, inclusiv pentru obţinerea unor foloase personale.
Altfel, cum se explică faptul că timp de douăzeci de ani niciun executiv nu a reuşit să adopte o simplă hotărâre de guvern care ar fi rezolvat problema (n.r. prin care să transfere terenurile din domeniul public, în domeniul privat al statului, şi mai apoi să le predea consiliilor locale, în vederea împroprietăririi oamenilor printr-o formă juridică sau alta (concesiune, închiriere, retrocedare, vânzare etc.)
Este interesant şi cum în comuna Crişan, pe una dintre platformele ridicate ca refugiu pentru sinistraţi, există, acum, un camping în peisajul dominat de vile al Deltei din ultima vreme.
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, senatorul PSD, Trifon Belacurencu, o spune franc: "Această problemă nu a fost rezolvată din cauza autorităţilor, atât din motive < subiective >, cât şi din motive < obiective >. Dacă pe aceste platforme ale < Apelor Române > au apărut vile, atunci înseamnă că aceste persoane nu au actele în regulă şi vor trebui să suporte consecinţele aplicării legii".
Senatorul a precizat că, în anii anteriori, au mai existat câteva demersuri de soluţionare a problemei, dar că toate acestea au eşuat. Un proiect de lege în acest sens a fost avizat negativ tocmai de către Ministerul Justiţiei.
• Un nou demers legislativ
Senatorul PSD, Trifon Belacurencu, ne-a precizat că a depus un proiect de lege care prevede trecerea platformelor din domeniul public al statului (şi din administrarea ANAR), în domeniul privat al comunelor Pardina, Maliuc şi Crişan, şi în administrarea consiliilor locale ale acestora.
Transferul este necesar pentru transmiterea suprafeţelor de teren către actualii proprietari ai construcţiilor, precum şi către cei care, prin concesiune sau alte forme de încredinţare, au primit loturi pentru construcţia locuinţelor.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat şi este în procedură la Camera Deputaţilor, forul decizional în acest sens.
• David Csaba, ANAR: "Nu ne-am opus niciodată transferului platformelor"
Contactat de ziarul BURSA, directorul general al ANAR, David Csaba, ne-a declarat: "ANAR nu s-a opus niciodată preluării acestor platforme din domeniul public al statului, în patrimoniul unităţilor administrativ-teritoriale. Aceste platforme trebuie preluate de către autorităţile din zonă, cele care au şi atribuţii de rezolvare a problemei de proprietate a terenurilor. Totodată, autorităţile din zonă trebuie să fie cele care să iniţieze acte legislative pentru preluarea platformelor în proprietatea lor".
Consiliul de Conducere al ANAR a aprobat, deja, transferul a patru din cele şase platforme (n.r. - una în comuna Maliuc, una în Mila 23 din comuna Crişan şi alte două în comuna Pardina). ANAR a dorit ca celelalte două suprafeţe să fie păstrate ca zonă de protecţie, fiind vorba de unele amenajări hidrotehnice, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor.
• Zeno Sustac: "Atenţie la procesul de punere în posesie!"
Avocatul Zeno Sustac susţine şi el că soluţia cea mai potrivită o constituie transferul platformelor, printr-o hotărâre de guvern, în domeniul privat al localităţilor locale, dar spune că este deosebit de important ca procesul de punere în posesie să fie corect.
Zeno Sustac ne-a explicat: "Mare atenţie! Există posibilitatea ca, odată cu introducerea terenurilor în circuitul civil, să apară cereri de retrocedare de la persoane care vor pretinde că acele terenuri le-au fost confiscate de către regimul comunist. Ştiu că, la ce probleme există deja, pare un scenariu SF, dar orice este posibil!".