Experţii estimează că, anul acesta, Rusia investeşte în influenţarea alegerilor de la Chişinău echivalentul a circa un procent din PIB-ul Republicii Moldova, adică aproximativ 150 de milioane de euro, iar propaganda rusă, prezentă şi în România, are menirea să slăbească încrederea în UE şi NATO, precum şi să afecteze ajutorul pentru Ucraina. Experţi de la Chişinău şi Bucureşti au prezentat principalele naraţiuni ale propagandei ruse, în cadrul unei conferinţe organizate la Bucureşti de Asociaţia Expert Forum, relatează g4media.ro.
În raportul realizat de experţii Watchdog, în perioada aprilie-august 2024, au fost identificate peste 1.540 de naraţiuni pe Telegram, cu scop manipulator privind procesele electorale din această toamnă din Republica Moldova, dintre care peste 300 având ca ţintă discreditarea referendumului.
Directorul Comunităţii, Valeriu Paşa, a evidenţiat şi estimat natura, miza şi mărimea investiţiilor pe care Rusia le face cu scopul de a deturna guvernarea pro-europeană în Republica Moldova. Acestea pot fi comparate cu costurile unui raid de rachete şi drone, de circa 2.2 miliarde de euro, în Ucraina.
"Acum o săptămână jumătate a fost un atac asupra Ucrainei cu rachete balistice, super sonice, drone... Estimarea costurilor - 2,2 miliarde de dolari, pentru un raid de o zi. Pe fonul acesta să cheltui 100 de milioane, iar 150 de milioane de euro pentru influenţarea alegerilor din Republica Moldova. Şi Putin nu a obţinut nimic, nu a ocupat un kilometru în plus din teritoriul ucrainean, prin acest raid, care l-a costat miliarde. Pe acest fundal, să bagi câteva sute de milioane, cu speranţa că poţi să preiei controlul puterii într-o ţară aparte, chiar dacă mai mică, cum este Republica Moldova, din spatele Ucrainei - pentru Putin este extrem de fezabil.
În logica cheltuielilor de război, aceştia nu sunt bani mari. Cu asta trebuie să luptăm cumva. Ce pot să spun este că dinamica pe care o vedem în sondaje ne face destul de optimişti, în pofida acestor bani inimaginabili, care se toarnă, în amestec ilegal, în treburile noastre interne, în toată această propagandă. Evident că noi nu avem resursele lor, toţi împreună nu avem nici zece la sută din ce chetuie ei. Mă refer şi la bugetele presei independente. Estimarea mea este că, anul acesta, Federaţia Rusă investeşte circa un procent din PIB-ul Republicii Moldova în alegerile noastre, să le influenţeze. E la fel cum ar fi să bage cineva 3,5 miliarde de euro în alegerile din România, pentru că asta reprezenta un procent din PIB-ul României", a spus Valeriu Paşa.
Cele mai frecvente naraţiuni ale propagandei ruse împotriva referendumului pro-european în Republica Moldova induc cetăţenilor ideea că plebiscitul s-ar organiza cu încălcarea normelor legale şi democratice, că alegerile prezidenţiale ar fi fraudate şi că scrutinul este periculos în vremurile pe care le trăim, a explicat autoarea raportului realizat de Watchdog, Rodica Pîrgaru.
Şi în România, unde tik-tok, cu aproape 9 milioane de utilizatori, ajunge să devanseze reţeaua Facebook, naraţiunile propagandei ruse îndreptate împotriva UE şi NATO, urmăresc de fapt colateral, scăderea susţinerii pentru Ucraina, spune Mădălina Voinea, de la Expert Forum.
Principalele trei naraţiuni ale propagandei ruse în România sunt că războiul de agresiune al Rusiei ar fi fost generat de expansiunea NATO, iar Uniunea Europeană este o dictatură similară celei comuniste.
Şi directorul Expert Forum, Sorin Ioniţă, a subliniat importanţa "umplerii golului informaţional" în vederea creării unei societăţi reziliente la propagandă.
Acţiuni coordonate în vederea adoptării unor măsuri de reglementare a conţinutului informaţional pe reţelele sociale, la nivel european, campanii la nivel naţional de predare a unei istorii alternative în şcoli, raportată la realităţile de azi, prin explicarea rolului NATO, UE şi a relaţiilor cu Federaţia Rusă, sunt câteva dintre recomandărilor expiraţilor din România în lupta cu dezinformarea şi propaganda rusă.
Dezinformarea şi propaganda, folosită ca armă politică, evidenţiază nevoia schimbării de paradigmă. Dacă, anterior, procesele electorale erau puse pe seama partidelor politice, în prezent, societăţii civile îi trebuie atribuit rolul de monitorizare a integrităţii electorale, mai subliniază experţii.